De acum încolo de fiecare dată când voi lua avionul de la aeroportul internațional Chișinău în cap o să mi se proiecteze dauna de 392 milioane pe care statul a suportat-o urmare a tranzacției trucate de acum zece ani, afacere ce a făcut posibilă folosirea proprietății de stat pentru îmbogățirea câtorva escroci notorii. Ori de câte ori din difuzoare se va auzi îndemnul însoțitoarei de bord să ne cuplăm centurile de siguranță, mie îmi vor suna în urechi numele celor opt funcționari care au favorizat concesionarea aeroportului către compania lui Ilan Șor în condiții dezavantajoase pentru stat. Ce am aflat noi în ziua de 2 mai de la șefa procuraturii anticorupție? Acum zece ani lui Șor i s-a dar cu împrumut aeroportul Chișinău pe motiv că anterior managementul de stat nu s-ar fi priceput să gestioneze întreprinderea în mod profitabil. Demnitarii care au decis în favoarea lui Șor nu doar că au măsluit datele ce justificau necesitatea concesionării, dar i-au și curățat calea mimând un concurs de atragere a concesionarilor, afirmă procuratura. Și pentru ca accesul de mărinimie al funcționarilor să fie apreciat la justa valoare (și recompensat generos, zice procuratura) ei i-au îngăduit lui Ilan Șor să plătească nu 21 la sută din venituri, plafonul maxim aplicat la concesionarea unui asemenea bun apetisant, și nici măcar opt la sută – plafonul minim recomandabil, ci un singur procent din ceea ce urma să-i picure ulterior companiei lui Șor.
Din această diferență de 7 la sută dintre plafonul minim și cel trecut în contractul de concesionare aranjat pentru Avia Invest rezultă prejudiciul de 392 de milioane de lei ce figurează în dosarul trimis deja în judecată. Dacă procurorii erau să fie și ei mărinimoși – cu statul și nu cu prezumptivii escroci – atunci diferența dintre plafonul maxim recomandabil și procentul trecut în contractul de concesionare ar fi fost de 20 de procente. Adică aproximativ încă de două ori câte 392 de milioane de lei. Ce bine ar fi ca la aeroport vocea tandră ce anunță ambarcarea în avioane sau sosirea curselor, din când în când să aducă la cunoștința pasagerilor ce daune a adus statului o decizie neinspirată, hai să zic eu mai eufemistic, iar pe ecranele enorme între spoturi publicitare să fie proiectate portretele celor opt demnitari de stat care au luat acea decizie păguboasă. Asta indiferent dacă instanța de judecată îi va condamna pentru presupusul abuz de putere sau abuz de serviciu.
Chiar și incompetența sau lipsa de perspicacitate și agerime îndărătul cărora numaidecât vor încerca să-i ascundă avocații, e la fel de periculoasă ca starea de ebrietate a unui pilot căruia îi încredințează viața câteva sute de pasageri urcați la bordul navei. P.S. Procuratura a reușit să pună sechestru pe bunuri ale făptașilor și ale beneficiarilor în valoare de 189 de milioane de lei, care vor trece în visteria statului în cazul în care la capătul unui lung proces de judecată a celor opt demnitari li se va da o sentință de condamnare. Adică din prejudiciul de 392 de milioane scădem 189 – în caz de condamnare – și rămân 203 milioane de lei care s-au dus deja pe apa sâmbetei.
