Primăvara își face simțită prezența în Republica Moldova prin îndrăgitul simbol al identității naționale – Mărțișorul. La 1 martie, tradiția revine în prim-plan, iar la Chișinău este inaugurat Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor”, eveniment care aduce pe scenă artiști consacrați din țară și de peste hotare.
Etnologul Varvara Buzilă a subliniat că Mărțișorul reprezintă o valoare națională profund ancorată în spațiul românesc.
„Mărțișorul este o valoare națională și este foarte important în spațiul nostru românesc. El marchează trecerea de la iarna friguroasă la primăvară sau chiar vară. Este un amulet simbolic prin care oamenii se solidarizează cu natura. Mărțișorul mai simbolizează începutul unui nou an agricol”, a declarat cercetătoarea.
În forma tradițională, mărțișorul este alcătuit dintr-un șnur alb și roșu, la care se adaugă un mic obiect decorativ. Roșul este asociat cu viața, focul și fertilitatea, iar albul cu lumina și înțelepciunea. Împletirea lor simbolizează echilibrul și unitatea contrariilor.
Originea obiceiului este străveche. Legenda spune că firul ar fi fost tors de Baba Dochia în drumul său spre munte, devenind astfel „firul anului”. Descoperiri arheologice realizate la Schela Cladovei au scos la iveală amulete vechi de aproximativ 8.000 de ani, asemănătoare mărțișorului, formate din pietricele vopsite în alb și roșu.
Documentar, tradiția este menționată pentru prima dată de cărturarul Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian nota că, în Moldova și Bucovina, copiii purtau la gât o monedă de aur sau argint legată cu șnur alb-roșu, considerată aducătoare de noroc.
În trecut, fetele purtau mărțișorul în primele zile ale lunii martie, apoi îl agățau de ramurile unui copac înflorit, într-un ritual menit să aducă un an roditor.
Astăzi, pe lângă șnurul tradițional, mărțișoarele includ flori, figurine sau alte simboluri decorative. Indiferent de formă, ele rămân expresia unei tradiții specifice spațiului carpatic, păstrată și transmisă din generație în generație.
Tradiția Mărțișorului a fost înscrisă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a UNESCO în decembrie 2017, în urma unei candidaturi comune depuse de Republica Moldova, România, Bulgaria și Macedonia de Nord.






