Vocea Basarabiei: Cum va fi acest an pe plan investițional? Vom încerca astăzi să căutăm răspuns la întrebare împreună cu invitatul Vocii Basarabiei, care este directorul general al Agenției de Investiții, dl Marin Ciobanu. Mulțumim mult că ați găsit timp să veniți încă o dată la Vocea Basarabiei, să punem în discuție acest subiect, pentru că fără investiții se crede și se spune sus și tare că Republica Moldova ar duce-o greu și foarte greu. Cum va fi acest an pentru atragerea investițiilor, ținând cont că nu a contenit acest război pe care l-a pornit Rusia în Ucraina și situația mai rămâne a fi destul de fragilă, iar investitorul vrea predictibilitate, vrea certitudine, vrea siguranță, banul investit trebuie să-i aducă profit? Cum credeți că poate și trebuie să fie anul 2023 pentru atragerea investițiilor în Republica Moldova, dle director?
Marin Ciobanu: Într-o situație mai dificilă trebuie, probabil, să ai și niște instrumente, mecanisme mai speciale pentru atragerea de noi investiții. Noi am făcut în data de 22 decembrie o conferință mai extinsă, a durat peste o oră și jumătate, am invitat și câțiva jurnaliști. Sunt șanse reale de a atrage noi investiții, poate mulți ar spune – cum s-ar reuși în perioada asta când la hotar avem război? Eu vreau să vă zic din experiența noastră în Zona Economică Liberă Bălți, pe care am avut onoarea s-o conduc 12 ani, noi am atras peste 300 de milioane de euro și au fost create peste 10 mii de locuri de muncă.
Vocea Basarabiei: Dar era stabilitate, totuși, în regiune.
Marin Ciobanu: Da, aici vreau să ajung. Și dacă împărțim 300 de milioane la 12, avem undeva 25 de milioane pe an. Adică existau ani în care atrăgeam poate un pic mai mult, dar erau și ani în care se atrăgea foarte puțin. Oricât ar părea de bizar, anul trecut noi am reușit să atragem trei investitori strategici, după mine. În primul rând, investiția din Ștefan Vodă, recent, chiar la sfârșit de an, dna prim-ministră a efectuat o ședință în Ștefan Vodă și a vizitat fabrica elvețienilor care iată este dată în exploatare și ei deja pornesc producerea.
Vocea Basarabiei: Și Ștefan Vodă iarăși e localitatea care se află în imediata vecinătate a Ucrainei?
Marin Ciobanu: E adevărat, la început de an erau temeri, elvețienii mă întrebau, se consultau, poate ar fi cazul să mai stopăm, să mai așteptăm, într-un final, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu ei, i-am convins și ei au mers mai departe, nu au stat în regim de așteptare. O altă investiție, și încă o dată repet, în perioadă de război a fost realizată investiția din Strășeni, care se ridică la 20 de milioane de dolari și un al treilea investitor pe care l-am înregistrat în Rezina, pentru că Zona Economică Liberă Bălți are și în Rezina o subzonă, planifică o investiție mai mare, de vreo 50 de milioane de dolari. Chiar la sfârșit de an a fost proprietarul din Danemarca în Republica Moldova, întrucât este o investiție daneză și a zis că el deja a dat în lucru tot ce ține de proiectare, adică momentele ce țin de pregătire. Și dacă e să spun pe scurt, foarte succint, în Ștefan Vodă se va face procesare de fructe și legume, ceea ce este foarte important pentru agricultura din Republica Moldova. Locuri de muncă în industria prelucrătoare vor fi vreo 50, dar dacă să vorbim de efectele pe orizontală, aici vor avea posibilitate atât fermierii din Ștefan Vodă, cât și cei din imediata apropiere să livreze fructe și legume la prelucrare și nu vor mai fi atât de constrânși să caute piețe de desfacere. Fiindcă dacă vor să iasă undeva, chiar și aici la Chișinău, bunăoară la Kaufland, trebuie să livreze cantitate, calitate, continuitate, marfa să corespundă standardelor, or aici oricâtă producție ai avea, știi că în apropiere este această fabrică și ai mers și ai dus acolo atâta marfă câtă ai. Este important, pentru că eu cred că vor fi sute sau poate chiar mii de fermieri care vor avea posibilitate să-și livreze marfa. Mă bucură faptul că proiectul în sine este planificat cu o extindere încă de 2-3 ori.
Vocea Basarabiei: Dar care a fost volumul investițiilor?
Marin Ciobanu: La prima etapă s-au investit vreo 12 milioane de euro.
M-am bucurat foarte mult când proprietarul mi-a spus că chiar a reușit să aducă câțiva moldoveni care au trăit în jur de 10 ani în Germania, deci la salarii de 4-5 mii de euro avem deja câțiva moldoveni.
Vocea Basarabiei: Și pe parcurs vor mai fi investiți bani?
Marin Ciobanu: Da, pe parcurs vor mai fi investiții în echipament, fiindcă ei n-au adus încă echipamentul. Totodată, la Strășeni este un investitor foarte serios, vorbim de produse din fibre de sticlă pentru corăbii, pentru avioane. Din 200 de angajați planificați deja sunt angajați în câmpul muncii 125 de muncitori. Cum spuneam, sunt niște tehnologii, deja urcăm cu vreo 2-3 trepte mai sus decât producerea pe care o avem noi în ZEL Bălți, preponderent producerea de cablaj automobilistic. Și m-am bucurat foarte mult când proprietarul mi-a spus că chiar a reușit să aducă câțiva moldoveni care au trăit în jur de 10 ani în Germania, deci la salarii de 4-5 mii de euro avem deja câțiva moldoveni.
Vocea Basarabiei: Aici, la Strășeni?
Marin Ciobanu: Da, la Strășeni.
Vocea Basarabiei: Și moldovenii sunt dintre cei care au activat în diasporă?
Marin Ciobanu: Da, da, care până la 10 ani au trăit în Germania, au renunțat, chiar dacă au și cetățenie și tot.
Vocea Basarabiei: Bine, dar probabil au obținut niște funcții bune, pentru că la un job bine plătit ar mai veni și alții?
Marin Ciobanu: Da, desigur! Aici vorbim de funcții de conducere, de chestii de design, adică ceva care pe piața moldovenească nici nu se prea găsesc. La întreprinderea din Rezina se vor produce diferite produse din beton și iarăși cu fibră de sticlă pentru silozuri sau pentru industria vinicolă, pentru industria de infrastructură, deci diferite inele, țevi, care au o tehnologie foarte-foarte modernă. Din ceea ce am citit eu, în Europa sunt numai două companii de felul acesta.
Vocea Basarabiei: Danezii au fost convinși să vină în Republica Moldova sau ei au aflat despre oportunitatea de a face business în Republica Moldova?
Marin Ciobanu: De multe ori lucrează contactele, noi avem consulul nostru onorific în Danemarca. Este un băiat care a fost pe aici în anii ‘96-‘97, vorbește fluent româna și în atribuțiile lui de serviciu intră cumva și atragerea de investiții. Și iată noi din ’97 sau ’98 ne cunoaștem cu el și am comunicat în ultima perioadă de timp. A mai fost acum la sfârșit de an și un alt investitor mare, producător de baterii solare, s-a întâlnit cu conducerea țării, cu dl președinte al parlamentului, cu dna prim-ministră. Iată, contactele acestea uneori lucrează.
Anul trecut a fost unul din cei mai rodnici.
Vocea Basarabiei: Și dvs. lăsați să se înțeleagă că dacă, cel puțin, acești trei investitori străini au continuat să creadă că în Republica Moldova merită să aduci banul și să faci investiție, să-ți dezvolți afacerea, anul acesta ar putea să-i mai convingă și pe alții să vină și să-și aducă capitalul?
Marin Ciobanu: Anul trecut a fost unul din cei mai rodnici.
Vocea Basarabiei: Anul trecut, dar eu vorbesc acum despre 2023, cum credeți că va fi și, mai ales, intențiile dvs. care sunt?
Marin Ciobanu: Deci, noi avem intenții serioase. Eu cred că, dacă o să avem suportul parlamentului și al guvernului, noi cu siguranță putem să depășim 100 de milioane de euro, fiindcă chiar la sfârșit de an ca niciodată am avut un program foarte intensiv. În primul rând, am fost onorat s-o însoțesc pe dna președintă în Tokio…
Vocea Basarabiei: Vorbim și despre vizitele de peste hotare, dar ați spus ceva mai devreme că e nevoie de sprijin din partea executivului și al legislativului. Norma legală astăzi parcă ar fi una buna pentru mediul de afaceri și atragerea investițiilor, nu? Sau mai e nevoie să fie îmbunătățită?
Marin Ciobanu: Sunt de acord, depinde de ce instrumente și măsuri noi vrem să implementăm. Fiindcă am avut contact cu foarte multe corporații, eu cred foarte mult că am putea să mergem pe același algoritm cum am mers la parcul virtual IT. Am mai vorbit despre asta, cu 7% impozit unic, noi am putea să creăm un sector nou care nu există cu desăvârșire în Republica Moldova. Deci ar fi inovare, cercetare și dezvoltare în inginerie. Acum este cerere mare și cine vor fi mai flexibili, cine vor acorda un climat investițional mai bun sau facilități suplimentare au posibilitate să atragă astfel de sectoare. De ce pentru noi este important? Este adevărat că este mai greu acum în situația regională pe care o avem să atragem investiții, dar am putea să mergem pe cercetare și dezvoltare unde investițiile nu sunt mari. Vorbim de câteva sute de mii de euro, bine și aceștia sunt bani, dar nu sunt riscuri atât de mari, de 20 de milioane sau 30 de milioane. Și atunci, dacă ai o filială a unei companii care se ocupă cu cercetarea și dezvoltarea, el vine aici, în Republica Moldova, se înregistrează, activează, deja are o experiență, o interacțiune cu diferite organe de stat, vede cum au loc procesele și orice război, cum ați spus și dvs., se finalizează cu pace. Dacă vom avea, cel puțin, vreo 10-20 de corporații, eu cred că ușor aș putea să aduc 10 companii în sectorul acesta de cercetare și dezvoltare. Și încă o dată, noi vorbim despre ceva nou…
Eu cred că s-ar găsi multă lume care ar rămâne aici, acasă la un salariu de două mii de euro.
Vocea Basarabiei: Dar când ziceți că ușor, de ce sunteți atât de încrezător că atât de lejer puteți convinge companii care să vină în Republica Moldova? Zece ați spus, măcar zece?
Marin Ciobanu: Dacă mi se creează cadru legal, eu cred că ușor 10 companii le aduc și creez, cel puțin, 1.000 de locuri de muncă în cercetare și dezvoltare. Și vă spun de ce. În primul rând, eu am comunicat cu directorul nr. 1, cu CEO de la Sumitomo, dl Oliver Chan, și el spunea că în cercetare și dezvoltare el are 3 mii de angajați numai în Polonia; compania Trump are peste o mie de angajați, deci este compania cea mai tehnologizată în tăiere și sudură cu laser. Iată, oamenii care lucrează în cercetare și dezvoltare în Germania, de exemplu, au un salariu de 8-10 mii de euro, cu toate contribuțiile sociale. Deci, un om care lucrează în inovare, vă dați seama, el a terminat facultatea, are o experiență, acum închipuiți-vă că în Germania el are costuri de 10 mii de euro și, dacă vorbim de Republica Moldova, ar fi două mii de euro și, să zicem, 10%, dacă ar fi impozit unic, ar merge 200 de euro la stat. Eu cred că s-ar găsi multă lume care ar rămâne aici acasă la un salariu de două mii de euro, iar pentru ei numai la un angajat ar fi o diferență de 3-4 ori, adică o diferență de 8 mii de euro, chiar de 5 mii de euro per angajat, înmulțiți 5 mii de euro la o mie de angajați, se adună sume mari.
Vocea Basarabiei: Dl director, sună frumos, dar de la vorbă până la faptă e o cale scurtă? Ați spus că e nevoie ca, în primul rând, să fie legislația îmbunătățită, da?
Marin Ciobanu: Avem nevoie de o lege specială.
Vocea Basarabiei: Cine trebuie să fie inițiatorul unui asemenea proiect de lege?
Marin Ciobanu: Cred că guvernul sau deputații. Am avut discuții inclusiv cu dna prim-ministră, am avut discuții și în Comisia economie, finanțe și buget, pe când dl Alaiba este președinte al comisiei, acum e la guvern. Dar iarăși sunt niște idei, dacă se va dori vor fi susținute, dacă nu o să mergem mai departe, dar sunt situații reale. Eu discut cu cel puțin vreo 6 companii și este o chestiune reală de a atrage astfel de investiții în țară.
Vocea Basarabiei: Și dacă apare acest cadru legal, atunci se poate de purces la invitații și răspunsul ar putea să fie pozitiv din partea celor pe care dvs. deja îi cunoașteți, da?
Marin Ciobanu: Deci, nu invitații. În luna decembrie, eu am fost mai mult în afara țării și așa voi face, dacă se creează acest cadru legal, eu rapid fac un tur la toate aceste 6-10 companii și încă o dată le arăt ce s-a reușit și să startăm deja pe componenta reală. Înțelegeți, se creează niște entități separate de către corporațiile mari, de exemplu, Magma are 93 de birouri de cercetare și dezvoltare în lumea întreagă. Pentru ei nu-i nicio problemă ca să aducă 50-100 de locuri de muncă în sectorul respectiv.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați venit în această funcție de director general al Agenției de Investiții în septembrie, ați spus că în decembrie ați avut o lună plină, că ați mers în mai multe țări și ați mers și în Japonia, însoțind-o pe șefa statului într-o vizită, ați mers și în Spania și unde ați mai fost?
Marin Ciobanu: În Austria.
Republica Moldova, în primul rând, trebuie să aibă măcar 3-5 profiluri investiționale și să lucrăm toți pe aceste direcții.
Vocea Basarabiei: Iată când discutați, interlocutorii dvs. cât de des vă spun că, totuși, Republica Moldova e un stat mic, e o piață mică, un milion de moldoveni sunt plecați, e greu să identifici și să găsești brațe de muncă calificate – de ce ne mai invitați să venim acolo?
Marin Ciobanu: Noi acum încercăm, bine, în atribuțiile mele nu intră numai ZEL Bălți, dar întreaga Republică Moldova, de aceea noi ne-am propus să avem o abordare sistemică la nivel național. După mine, Republica Moldova, în primul rând, trebuie să aibă măcar 3-5 profiluri investiționale și să lucrăm toți pe aceste direcții.
Dacă nu crezi în ceea ce faci, evident că nu-ți atingi scopul.
Vocea Basarabiei: Dar care ar fi aceste profiluri, le-ați identificat, IT-ul?
Marin Ciobanu: La profiluri vom reveni, eu vorbesc acum de proiecte investiționale, aici mai degrabă mă refer ca niște poli de creștere pe fiecare regiune în parte. Dacă, de exemplu, să luăm partea de nord, eu chiar cred că noi am putea din Aeroportul Mărculești să facem ceva foarte frumos.
Vocea Basarabiei: Concret, ce s-ar putea face?
Marin Ciobanu: Avem 265 de hectare și Mărculeștiul are toate elementele de Zonă Economică Liberă. Deci, nouă ne trebuie un operator serios, nu din aceștia cum am avut noi parteneriatul acesta cu Șor, dar un investitor serios. Și noi suntem deja în discuții cu Lufthansa Cargo și cu Fraport. Fraport administrează aeroportul din Frankfurt pe care toți îl cunoaștem și încă 30 și ceva de aeroporturi în toată lumea. De Lufthansa ați auzit, este de pasageri, dar este și de cargo. Deci, închipuiți-vă dacă ar fi, să zicem, Lufthansa Cargo. El are peste 300 de linii în toată lumea și operează în 100 de țări ale lumii. În primul rând, aceasta la nivel de brand ca investitor ne-ar ridica imaginea țării. Mai departe, în discuția cu toți cei cu care m-am văzut în această toamnă, Ucraina va fi reconstruită. Din păcate, se distruge toată infrastructura pe care o au ei în Ucraina și va fi nevoie de adus diferite mărfuri în Ucraina și acest aeroport ar putea fi folosit ca un fel de hub. Oricum, pericolul în Ucraina persistă, noi suntem într-o zonă mai sigură, dar chiar făcând abstracție de Ucraina, când vorbesc de un operator care ar fi în Moldova, vă dați seama din 300 de linii ai tras 10 linii peste Moldova, ori unești Nordul lumii cu Sudul lumii, ori Vestul cu Estul. Da, el pare că undeva așa, sună frumos, dar trebuie să crezi și trebuie să lucrezi într-o direcție ca să ai rezultate. Noi când cream Zona Economică Liber Bălți, mie mi se aduceau tot timpul argumente că există șase și ele sunt ca niște găuri negre. Dacă nu crezi în ceea ce faci, evident că nu-ți atingi scopul.
