Jurnalista Valentina Ursu discută cu Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale, despre gradul de sărăcie în Moldova, sezonul rece și compensațiile preconizate din partea statului, despre salarii și pensii, economia tenebră, despre beneficiarii ajutoarelor sociale, criticile opoziției, dar și despre protecția socială a diasporei.
Vocea Basarabiei: Dle ministru, avem multe întrebări pe care astăzi trebuie să le punem în discuție și să lămurim cetățenilor totuși cât de pregătiți trebuie să fie ei, dar și autoritățile să le vină în ajutor pe timp de iarnă, atunci când buzunarele, cel mai probabil, vor fi arse la modul propriu și la modul figurat. Vom vorbi despre protecția socială garantată, apropo, de Legea Fundamentală, pentru că se garantează protecție socială și asistență cetățenilor Republicii Moldova; vom vorbi despre ajutoarele pe care trebuie să le ofere statul și dacă mai au dreptul la viață și acele constatări ale cetățenilor că, uneori, statul încurajează și parazitismul, ținând cont că mulți cetățeni au beneficiat de asistență socială din partea statului pe parcursul multor ani. Dar să le luăm pe rând. Vine sezonul rece, ați anunțat deja că autoritățile statului sunt disponibile să caute și să găsească și mijloace, și mecanisme pentru ca fiecare cetățean să fie tratat așa cum se cuvine, să nu trăiască în umilință și să trăiască cu demnitate. Haideți s-o pornim de la sezonul rece.
Marcel Spatari: Într-adevăr, cea mai mare provocare acum la minister este să dezvoltăm mecanisme noi, care să ajute oamenii în perioada rece. Anul trecut am reacționat foarte rapid atunci când am introdus compensațiile, practic într-o lună de zile am dezvoltat acest sistem de compensații direct în factură. Asta a însemnat întâlniri cu furnizorii, un proiect de lege, toate mecanismele necesare din punct de vedere legal, financiar ș.a.m.d., iar în acest an vom prelua din buna experiență a anului trecut, adică compensațiile vor fi oferite în continuare direct în factură, dar într-un mod mai țintit, într-un mod mai corect, echitabil, în primul rând.
Vocea Basarabiei: Ce înseamnă „în mod mai echitabil”?
Marcel Spatari: Asta înseamnă că vom oferi ajutoare diferit în funcție de nivelul de vulnerabilitate al gospodăriilor, pentru că noi avem foarte multe gospodării foarte vulnerabile din punct de vedere energetic, probabil mai mult de jumătate din toate gospodăriile din țară se încadrează în cel mai ridicat nivel de vulnerabilitate energetică. Noi am făcut niște simulări la minister, acum că pregătim sistemul, și în jur de 2/3 din familiile din țară, dacă este să judecăm după datele cercetării cheltuielilor gospodăriilor casnice, care este făcut de Biroul Național de Statistică, două treimi din gospodării s-ar încadra în cea mai înaltă categorie de vulnerabilitate energetică.
Vocea Basarabiei: Dar ceva mai înainte ați spus în spațiul public că estimativ 90 la sută din populația Republicii Moldova va beneficia…
Marcel Spatari: Am zis în cea mai înaltă categorie, deci 2/3, restul s-ar încadra în categoriile de vulnerabilitate ridicată, vulnerabilitate medie și vulnerabilitate scăzută. Toate aceste 4 categorii vor beneficia de compensații, iar în categoria de consumatori nevulnerabili ar intra cam sub 1% din populație. Sunt, într-adevăr, oamenii de afaceri de succes, poate unii funcționari cu salarii foarte mari ș.a.m.d., care au venituri, într-adevăr, foarte ridicate și cheltuielile cu energia în bugetul gospodăriilor lor nu depășesc 10 la sută.
Vocea Basarabiei: Fiscul arăta că e în creștere numărul milionarilor în Republica Moldova și acum mă întreb – doar 1%?
Marcel Spatari: Da, este sub 1%, dacă e să judecăm după datele de care dispunem. Acum, cât de pertinentă este cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice putem să extrapolăm, este o marjă de eroare, dar eu cred că pe acolo suntem, în jur de 1 la sută din cetățeni nu ar beneficia de compensații, de aceea nu trebuie să-și facă griji telespectatorii, compensații vor fi oferite aproape tuturor, pentru că și asta este corect. Anul trecut a existat acea opțiune de a refuza compensațiile și unele persoane au scris la Moldovagaz și au fost scoase din sistemul de compensații.
Vocea Basarabiei: Numărul acestor persoane poate fi numărat pe degete…
Marcel Spatari: Bineînțeles. Tocmai de asta și spunem că scopul nostru nu este de a scoate oamenii din acest sistem, scopul este de a cheltui cât mai eficient banii publici. Până la urmă, acești bani vin din impozitele generale pe care toți cetățenii le plătesc și scopul compensațiilor este de a ne asigura că familiile își pot permite să plătească facturile și să aducem prețul energiei la un preț care este sustenabil pentru familii. De aceea vom ajuta mai mult familiile mai vulnerabile și vom ajuta mult pe ceilalți.
Vocea Basarabiei: Dl ministru, dar dvs. aveți deja unele calcule?
Marcel Spatari: Desigur.
Vocea Basarabiei: Calculele acestea arată că, eventual, dacă tariful la gaze se menține până la 23 de lei, dar dacă depășește 30 de lei, atunci trebuie făcute alte calcule?
Marcel Spatari: Noi vom porni de la cât trebuie să fie prețul pentru ca factura să poată fi plătită și orice creștere suplimentară a tarifului aprobat de ANRE va trebui compensată, iar pentru asta Ministerul Finanțelor va identifica resurse suplimentare. Acesta este angajamentul pe care l-a făcut guvernul – să compensăm diferența față de tariful care va fi, astfel încât oamenii să-și poată achita facturile. Bineînțeles, în procesul de estimare a bugetului am pornit de la o valoare pentru tariful estimat și această valoare este cea actuală. Noi am întrebat colegii de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale cam care este tariful prognozat pentru perioada de iarnă, ei ne-au spus că acum se lucrează cu nivelul actual al tarifului, 23 de lei per metru cub, și noi am pornit de la acest tarif atunci când am estimat compensațiile.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. acum insistați ca cetățenii să-și declare veniturile online și iarăși mulți își pun întrebarea – cât de onest este cetățeanul atunci când trebuie să completeze un asemenea formular și, mai ales, cum puteți dvs. verifica dacă aceste date sunt cele reale?
Marcel Spatari: Într-adevăr, noi vom colecta informații de la gospodării pentru a încadra gospodăriile în una din cele 4 categorii de vulnerabilitate și o categorie de non-vulnerabilitate, vom colecta astfel de date, dar este un mecanism normal, atunci când statul ajută din bugetul de stat, el trebuie să știe pe cine ajută. Corect? Și sistemul de ajutoare sociale funcționează la fel. Noi avem sistemul de ajutor social din 2008 și pentru a acorda ajutor social gospodăriilor trebuie să colectăm anumite date despre aceste gospodării – despre venituri, despre componența familiei, despre bunurile de care dispune familia. Și în acest sistem există riscuri de declarare incorectă, neonestă, incompletă ș.a.m.d., este un lucru inerent, nu ai cum altfel. Asta se întâmplă, pentru că noi avem activități precum patentarii care nu își declară toate veniturile, n-au această obligație legală; avem oameni care primesc bani din remitențe de peste hotare; avem oamenii care sunt angajați la negru etc. Noi cunoaștem aceste limite, dar ele sunt niște chestiuni de context de care noi ținem cont. Bineînțeles, vom avea un sistem de verificare atât cât putem verifica din datele publice la care avem acces. O să exemplific, ca să fie mai clar. De exemplu, o să familie va declara veniturile pe care le are în ultima perioadă și în sistemul informatic vom colecta toate datele privind veniturile acestei familii care sunt cunoscute din declarația de la fisc, de la Casa Națională de Asigurări Sociale, din pensii sau indemnizații și vom compara valoarea declarată a familiei, versus valoarea cunoscută de stat, cu limita că statul nu cunoaște chiar totul. Și dacă valoarea cunoscută de stat este mai mare decât valoarea declarată, atunci în calcul se va lua valoarea cunoscută.
Vocea Basarabiei: Dar poate e mai bine să rămâneți doar la valoarea care e cunoscută de stat?
Marcel Spatari: Nu putem, pentru că cu siguranță vor fi multe familii care vor declara mai mult decât valoarea cunoscută a statului, aceste familii sunt oneste și ele vor declara atât cât câștigă. De exemplu, revin încă o dată la activitatea patentarilor, care nu este o activitate ilegală, dar statul chiar nu are de unde să cunoască, pentru că nu există o raportare a patentarilor cât câștigă ei. Și atunci, ei își autodeclară veniturile. Este o chestie absolut normală, se practică în toată lumea declarația pe propria răspundere. Nu am inventat-o noi acum, ea există de când există țara asta și, într-adevăr, în prima perioadă vom face un minim de verificări, dar scopul nostru nu este de a verifica, scopul nostru este de a ținti cât mai bine compensațiile, mai bine decât am făcut-o anul precedent. N-o să fie perfect, dar va fi mult mai bine decât am făcut-o anul precedent.
Vocea Basarabiei: Haideți să ne referim la fiecare categorie în parte, pentru că bănuiesc că foarte mulți din cei care ne urmăresc vor să știe sub care incidență nimeresc ei.
Marcel Spatari: Principalul criteriu după care familiile vor fi încadrate în categorii de vulnerabilitate este ponderea cheltuielilor cu energia în bugetul gospodăriei, cu alte cuvinte, cât la sută din în bugetul gospodăriei se duce pe achitarea facturilor la energie. Și familiile care cheltuie orientativ mai mult de 2/3 din bugetul lor vor fi încadrate, cel mai probabil, în categoria maximă de vulnerabilitate energetică. Și aici vorbim, conform datelor, așa cum v-am spus, de circa 2/3 din totalul gospodăriilor din această țară. Familiile care cheltuie orientativ între 1/3 și 2/3 vor fi încadrate în categoria de vulnerabilitate ridicată, cele care cheltuie de la 10 până la 1/3 – în categoria de vulnerabilitate medie ș.a.m.d. Acești parametri însă sunt în definire, dar noi vorbim orientativ de o distribuție în care 2/3, 60 la sută din populație vor fi în categoria de vulnerabilitate ridicată, deci vor primi compensația maximă, în jur de 15 la sută vor primi o compensație ridicată apropiată de cea maximă, apoi iarăși 15 la sută vor primi 10 la sută și 1 la sută – în ultima categorie vor intra cei non-vulnerabili.
Vocea Basarabiei: Dar puteți să ne spuneți, totuși care e gradul de sărăcie în Republica Moldova și câți cetățeni ai Republicii Moldova astăzi sunt considerați săraci?
Marcel Spatari: Sunt mai multe definiții ale sărăciei, noi avem sărăcia relativă și sărăcia absolută. În funcție de care definiție o luăm, noi putem avea valori diferite.
Vocea Basarabiei: Sărăcia absolută…
Marcel Spatari: Dacă e să vorbim de sărăcia absolută, cred că vorbim de 150.000 de gospodării la nivel de țară. Este adevărat că noi cu programul de ajutor social nu acoperim toate aceste gospodării, am acoperi în jur de 40.000 de gospodării.
Vocea Basarabiei: Cât ar fi în procente din populația Republicii Moldova?
Marcel Spatari: Sunt în jur de 1.500.000 de gospodării în țară, deci putem să facem calcule, cam 10 la sută din populație sunt în sărăcie absolută. Noi putem să operăm cu aceste date, dar ele sunt date de sondaj, nu există un sistem informațional în care am avea toate gospodăriile și am putea prin apăsarea unui buton să vedem lista gospodăriilor sărace, nu există așa ceva. Gospodăriile sărace care sunt în vizorul autorităților sunt cele care se înregistrează la direcțiile de asistență socială și beneficiază de ajutor social. Acestea sunt gospodăriile cu adevărat recunoscute de stat drept fiind sărace și astfel de gospodării sunt în jur de 40.000 în țară. Statistic, prin estimare indirectă, Biroul Național de Statistică ne spune că gospodării în sărăcie absolută sunt în jur de 10 la sută, deci nu le acoperim pe toate din varii motive. Unele nu se încadrează, pentru că nu respectă, de exemplu, criteriul ocupațional. Pentru a recunoaște o familie în programul de ajutor social, membrii adulți ai acestei familii trebuie să se încadreze în una dintre categoriile ocupaționale – să fie angajați, șomeri, lucrători pe cont propriu în agricultură, părinți de copii mici, persoane cu dizabilități sau pensionari. Sunt unele persoane care nu se încadrează în aceste grupe ocupaționale sau nu au acte pe locuință și aceasta este o barieră, de exemplu. Sunt anumite bariere tehnice, care duc la această eroare de incluziune, familii care sunt cu adevărat vulnerabile, care nu sunt incluse în lista de ajutor social și noi în acest an am făcut o reformă a ajutorului social, în care tindem să reglăm și această problemă, să avem o incluziune mai mare. De asemenea, în acest an cu ajutorul organizațiilor internaționale care au răspuns la criza regională vom avea programe țintite de sprijin pentru familiile care nu sunt încadrate deja în mecanismele existente de ajutor social. Și aici împreună cu Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiați, cu Programul Alimentar Mondial și cu UNICEF vom avea indemnizații suplimentare pentru cei care nu se încadrează în programele de stat.
Vocea Basarabiei: Dar sărăcia relativă la cât s-ar ridica în procente?
Marcel Spatari: Sărăcia relativă poate să se ridice și la un sfert din populație.
Vocea Basarabiei: Deci, fiecare al patrulea locuitor?
Marcel Spatari: Bineînțeles. Vă dați seama, dacă vorbim de sărăcia energetică, aici vorbim de 2/3 de populație, deja depinde de unde punem noi bariera sărăciei. Dacă e să ne comparăm cu țările Uniunii Europene, probabil că toată țara noastră este săracă, dar iarăși sărăcia este un construct intelectual, nu este o chestie foarte măsurabilă științific. Ce definim noi ca fiind sărăcie, unde punem bariera? E aceeași discuție pe care o avem atunci când discutăm despre salariul minim – cât este salariul minim ca să fie decent; salariul minim îți garantează să ieși din sărăcie sau nu? Părerea mea este că nu-ți garantează să ieși din sărăcie.
Vocea Basarabiei: Și salariul minim astăzi este la nivel de 3.500 de lei.
Marcel Spatari: Da, 3.500 de lei brut, din care se mai rețin și impozitele, bineînțeles. Noi am început negocierile în cadrul comisiei de negocieri cu sindicatele și patronatele pentru a crește salariul minim. Eu vreau să vă reamintesc că anul trecut salariul minim în sectorul real era 2.935 de lei, iar în sectorul bugetar – 2.200 de lei. Noi am unificat salariul minim pe țară, să fie un singur salariu minim – 3.500 de lei, iar acum se poartă discuții și eu sper ca de la 1 ianuarie salariul minim să depășească 4.000 de lei.
Vocea Basarabiei: Revenim și la problema salariului decent. Care poate fi considerată mărimea decentă a unui salariu în Republica Moldova și dacă, într-adevăr, în Republica Moldova sărăcia e la ea acasă, pentru că foarte multă lume se întreabă – totuși, locuri de muncă există, dar mai greu decide cetățeanul că trebuie să accepte un job, pentru că uneori pune pe cântar, dacă e mai mare ajutorul social, el preferă să fie beneficiarul ajutorului social, dar nu să meargă să ia o funcție? Discut și cu reprezentanți ai administrației publice locale și ei sunt deseori în căutare de angajați și nu-i găsesc sau nu sunt doritori să vină să muncească la un salariu pe care îl consideră ei derizoriu.
Marcel Spatari: Sunt de acord. Uitați-vă, noi trebuie să punem lucrurile pe cântar și să nu căutăm vinovatul acolo unde el nu este. Și am să explic ce am în vedere. Astăzi, în Republica Moldova beneficiază de ajutor social mai puțin de 3 la sută din gospodării. Problema cu piața muncii este o problemă care nu este aici din cauza ajutorului social, deși de multe ori se dă vina sau în spațiul public, am fost și în sate și am vorbit cu oamenii, într-adevăr, acolo asta e cumva mai vizibil, dacă statul ajută, înseamnă că aceștia sunt leneși și nu vor să muncească. Sunt astfel de cazuri, nu neg, și astfel de cazuri sunt cumva vizibile într-o comunitate și ele atrag privirile oamenilor, dar nu sistemul de ajutor social este vinovat pentru situația pieței muncii din Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Dar cine e vinovat?
Marcel Spatari: Economia informală.
Vocea Basarabiei: Dacă discuți cu omul din sat, el îți spune că este asistentul social care îi alege pe sprânceană, are simpatizanții lui în localitate.
Marcel Spatari: Sunt 3 la sută din populație, dintre care, probabil, 1,5% sunt bătrânii, pensionarii, deci rămâne în jur de 1% din toate familiile din țară care beneficiază de ajutor social și sunt apte de muncă, dintre care jumătate sunt persoane cu dizabilități, sunt și familii cu mulți copii și mai rămâne 0,5%. Nu aici este problema. Sunt, probabil, câteva mii de persoane în această țară care exagerează.
Vocea Basarabiei: Eu am să vă contrazic, pentru că eu țin minte ultimii ani atunci când merg în mediul rural, foarte multă lume arată cu degetul la mahalaua cutare, la familia cutare, că ei ar fi un bazin electoral și ei sunt luați în vizorul politicienilor și sunt ajutorați.
Marcel Spatari: Sunt de acord. Tocmai pentru asta, noi anul acesta am făcut un proiect de lege împreună cu colegii de la parlament, ca să scoatem treptat oamenii apți de muncă din sistemul de ajutor social. Acestor persoane care sunt apte de muncă și beneficiază de ajutor social li se va reduce treptat ajutorul social, dacă nu se angajează, și peste un an vor fi excluși automat din sistem. Până acum, ei puteau să prelungească timp de 10 ani. Faptul că am zis că nu în ajutorul social este problema pieței muncii nu înseamnă că în sistemul de ajutor social nu sunt disfuncții. Sunt disfuncții, sunt oameni care se bazează mult timp pe ajutorul social, dar problema pieței muncii este în munca la negru, în salariile plătite în plic, în economia informală este cea mai mare problemă. Noi astăzi, conform datelor statistice, avem în jur de 200.000 de persoane cu vârsta între 25 și 55 de ani, în vârsta în care sunt apte de muncă, dar care sunt inactive economic.
Vocea Basarabiei: 200.000 de persoane?
Marcel Spatari: Da, persoane care nu sunt nici salariați, nu au nici afaceri, nu sunt nici lucrători în agricultură, conform datelor de la Biroul Național de Statistică și care nu-și declară niciun statut, sunt inactive economic.
