Germania, Austria, Danemarca, Franța, Italia, Norvegia, Slovenia, Suedia și Finlanda au decis să reintroducă sau să intensifice controalele la frontieră, pe fondul temerilor crescânde legate de migrație și securitate. Berlinul a anunțat planuri pentru controale mai stricte la toate cele nouă granițe terestre, începând cu 16 septembrie.
„Vrem să reducem în continuare migrația neregulamentară. În acest scop, luăm acum noi pași care depășesc măsurile cuprinzătoare existente în prezent”, a declarat luni ministrul de Interne, Nancy Faeser. Aceasta a adăugat că, „până când vom obține o protecție mai puternică a frontierelor cu sistemul european comun de azil, trebuie să ne protejăm în continuare frontierele naționale.”
Decizia Germaniei, care va dura inițial șase luni, a fost influențată de un atac cu cuțitul la Solingen, legat de un presupus solicitant de azil cu legături cu gruparea teroristă Statul Islamic. Aceasta a generat tensiuni cu vecinii săi; prim-ministrul polonez Donald Tusk a calificat acțiunea drept „inacceptabilă”, iar ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner, a afirmat că Austria nu va accepta niciun solicitant de azil respins la granițele Germaniei.
Luxemburg a exprimat îngrijorarea față de posibilele perturbări ale traficului transfrontalier, angajându-se să minimizeze impactul negativ asupra navetiștilor.
În același timp, Austria a restabilit controalele la granițele sale cu Slovacia, Republica Cehă, Slovenia și Ungaria, invocând presiuni asupra sistemului de azil și amenințări de securitate legate de conflictul din Ucraina. Aceste controale vor dura până la mijlocul lunii noiembrie sau decembrie 2024, în funcție de graniță.
Franța a implementat controale la frontieră cu țările Schengen până la 31 octombrie, invocând presiunile asupra sistemului său de azil și amenințările teroriste sporite.
Italia și-a prelungit controalele cu Slovenia până la 18 decembrie, în contextul problemelor legate de războiul din Ucraina. Danemarca a introdus controale asupra tranzitului terestru și maritim din Germania până la 11 noiembrie, invocând amenințările de securitate legate de conflictul din Gaza și preocupările de spionaj rusesc.
Norvegia, deși nu este membră a UE, a reluat controalele în porturile cu feriboturi către zonele Schengen până pe 11 noiembrie, din cauza amenințărilor din partea operațiunilor de informații rusești.
Slovenia a reintrodus controalele cu Croația și Ungaria până pe 21 decembrie, invocând amenințări sporite la securitate din Orientul Mijlociu și crima organizată din Balcanii de Vest.
Suedia și-a înăsprit controalele la frontieră până la 11 noiembrie, ca răspuns la riscurile crescute de violență în urma conflictului din Gaza, iar Finlanda a închis stațiile de trecere de la granița cu Rusia pe termen nelimitat, invocând un val de solicitanți de azil orchestrat de Moscova.
Oficialii UE se tem că aceste măsuri riscă să provoace perturbări logistice și economice, îndemnând statele membre să colaboreze pentru a evita politici necoordonate care ar putea afecta călătoriile și comerțul în spațiul Schengen. Controalele la frontierele interne contravin spiritului Schengen, care își propune să faciliteze călătoriile fără probleme în cele 29 de țări participante, notează RFI.
„Nu trebuie să uităm că Schengen s-a dezvoltat pe baza unui acord interguvernamental și că istoria Schengen este strâns legată de istoria sistemului de azil din UE, ceea ce înseamnă că la baza sa se află logica controlului de frontieră orientat spre securitate”, afirmă Alberto-Horst Neidhardt, analist politic senior la Centrul Politic European, citat de Euronews.
„Schengen nu se află pe punctul de a dispărea. Cu toate acestea, evenimentele din ultima perioadă demonstrează că ideea conform căreia reformele recent implementate vor putea menține zona fără frontiere a fost o iluzie. Viitorul Schengen rămâne, cel mai probabil, instabil și incert.”
