Diplomația rusă a criticat intenția Chișinăului de a pedepsi penal separatismul și alte manifestări care atentează la integritatea, suveranitatea și securitate statului.
„Inițiativa ar fi fost justificată poate dacă conflictul transnistrean ar fi fost reglementat definitiv”, a declarat joi, 29 decembrie, purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova, în briefingul său săptămânal.
„Până la soluționarea definitivă a conflictului e o cale lungă. Iată de ce acest proiect a stârnit o reacție acidă în Transnistria. Nu întâmplător Sovietul Suprem al regiunii s-a adresat deputaților moldoveni cu solicitarea să renunțe la acest proiect”, a spus Zaharova.
„Respectivele amendamente la legislația moldovenească erodează principiul de bază a procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană și anume principiul egalității părților. Suntem convinși că introducerea unor asemenea completări în legislația moldovenească nu va îmbunătăți relațiile dintre Chișinău și Tiraspol pe fundalul răcirii dialogului între malurile Nistrului și a pauzei în activitatea formatului 5+2. Mizăm că partea moldovenească va cântări valoarea adăugată a acestui pas în contextul procesului de reglementare transnistreană”, a mai spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
Reacția diplomației rusești vine la scurt timp după ce Tiraspolul s-a arătat îngrijorat de amendamentele legate de separatism și a avertizat Chișinăul cu eventuale măsuri de răspuns.
Modificările la Codul Penal votate în prima lectură de majoritatea parlamentară de la Chișinău cu scopul de a fortifica securitatea țării au fost discutate în Sovietul Suprem de la Tiraspol pe 27 decembrie. Negociatorul șef al părții transnistrene, Vitali Ignatiev, a spus că această inițiativă poate distruge întreg procesul de reglementare a conflictului transnistrean și a anunțat că a cerut deja părții moldovenești explicații pe marginea amendamentelor.
„Întrebarea este cum acestea vor fi puse în practică, cum vor fi folosite și dacă adoptarea lor va însemna ieșirea definitivă a Moldovei din actualul proces de negocieri cu Transnistria și trecerea la un alt format”, a spus, între altele, Vitali Ignatiev.
Galina Antiufeeva vice-președinta Sovietului Suprem al nerecunoscutei republici nistrene a precizat că deja au fost discutate măsurile de răspuns care ar putea fi luate pentru „protejarea cetățenilor” dacă Parlamentul de la Chișinău va vota în lectura a doua proiectul de amendamente.
„Mizăm că parlamentarii moldoveni vor avea o abordare echilibrată și nu vor adopta acest proiect în lectura a doua pentru a construi relații de prietenie cu Transnistria și pentru a face posibilă realizarea înțelegerilor la care deja s-a ajuns”, a mai spus Antiufeeva.
Prezentând amendamentele în plenul Parlamentului, pe 22 decembrie, deputata PAS, Olesea Stamate, președinta comisiei juridice, a precizat că ele fac parte dintr-un proiect mai amplu de revizuire a Codului Penal pe care Ministerul Justiției urmează să-l prezinte la începutul lui 2023. Respectivele amendamente au fost extrase pentru a urgenta adoptarea lor întrucât vin să consolideze securitatea statului și să combată „riscurile și amenințările generate de acțiunile informativ subversive ale serviciilor speciale străine în raport cu R. Moldova”.
Stamate a precizat că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a constatat în urma unei analize că actualul cadru legal nu incriminează faptele conexe infracțiunilor de spionaj și de trădare de patrie. „Prin urmare acțiunea acestor norme este foarte restrânsă și nu cuprinde toate trăsăturile esențiale ale faptelor infracționale ce atentează la securitatea statului”, a explicat Olesea Stamate.
„Un alt subiect îl reprezintă combaterea activităților informativ subversive ale exponenților unor entități neconstituționale care nu pot fi calificate drept un stat străin în sensul articolelor privind spionajul și trădarea de patrie. De exemplu, la etapa actuală, așa numitul MGB al așa numitei republici moldovenești nistrene reprezintă o structură centralizată bine organizată în subdiviziuni operative de suport și speciale de intervenție, organe teritoriale și cele subordonate, care desfășoară activitate ilegală de informații și contrainformații”, a spus Stamate precizând că în prezent „acest tip de culegere neautorizată, ilegală de informații nu se încadrează în nici o prevedere a Codului Penal”.
Astfel, Codul Penal va fi completat cu noțiuni ca „entitate neconstituțională” și „structură informativă ilegală” și cu noi componențe de infracțiuni care vor fi sancționate penal și anume inițierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul R. Moldova a structurilor informative ilegale și recrutarea, instigarea la recrutare a altor persoane pentru comiterea unor acțiuni în dauna suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității de stat sau capacității de apărare a R. Moldova.
„Suplimentar proiectul prevede pedepse penale pentru acțiuni cum ar fi complotul împotriva R. Moldova sau culegerea neautorizată de informații. De asemenea, foarte important, completarea Codului cu o componență nouă de infracțiune care incriminează acțiunile săvârșite cu scopul de a separa o parte din teritoriul R. Moldova, vorbim de acțiunea de separatism”, a mai precizat Olesea Stamate.
Nu este limpede deocamdată când proiectul de amendamente va fi supus votului în lectura a doua. Parlamentul și-a încheiat, pe 29 decembrie, sesiunea de toamnă.
O inițiativă legislativă similară care incrimina penal „separatismul” și „atacul la orânduirea constituţională” a fost votată de Parlamentul de la Chișinău în 2014, în prima lectură, iar ulterior abandonată. Inițiativa propusă atunci de Partidul Liberal-Reformator definea „separatismul” ca „voință a unei comunități minoritare de cetățeni care pledează pentru separarea de statul R. Moldova și constituirea unei alte entități politico-statale”.
Proiectul din 2014 a fost propus după ce liderul de la Tiraspol Evghenii Șevciuk optase deschis pentru independența regiunii separatiste transnistrene și după controversatul referendum, inclusiv despre independență, desfășurat în autonomia găgăuză, urmat de intenţia declarată a unor politicieni pro-ruși de a inspira referendumuri secesioniste şi în alte raioane.
