În contextul în care Republica Moldova se află în proces de comunicare intensă cu Uniunea Europeană, țara noastră va fi eligibilă în anul 2027 pentru a primi fonduri de pre-aderare și atunci trebuie să fortificăm capacitățile la nivel național pentru a putea implementa și-n continuare proiecte importante în domeniul educației. Declarațiile aparțin Ludmilei Pavlov, secretară generală adjunctă, Ministerul Educației și Cercetării, și au fost făcute la dezbaterea publică „Educația de calitate în Republica Moldova: rolul proiectelor europene. Context și impact”, organizată de Agenția de presă IPN.
Ludmila Pavlov, secretară generală adjunctă, Ministerul Educației și Cercetării afirmă că infrastructura educațională din Republica Moldova este într-o continuă dezvoltare.
Modernizarea structurii de educație de la noi este realizată cu suportul substanțial al Uniunii Europene, prin diverse proiecte, pe care le implementează în Republica Moldova. Cel mai recent proiect, în acest sens, susține Ludmila Pavlov, este crearea unei rețele de Școli Model în întreaga țară. Mai exact, parte a proiectului sunt 35 de școli model. „Vorbim despre un proiect mare, cum este Școala Model și la care Uniunea Europeană contribuie plenar printr-un program cu o valoare de zece milioane de euro. Programul are mai multe dimensiuni, se axează pe digitalizare, pe infrastructură, logistic, formarea cadrelor didactice. La moment, au fost identificate 35 de școli din toate regiunile țării. Astfel, proiectul UE va contribui la renovarea a zece școli din acest număr total.
Este un proiect de lungă durată, noi vom continua nu doar cu aceste 35 de școli, dar suportul european pentru acest proiect este unul considerabil. În context, noi identificăm parteneri și în rândul statelor membre. Spre exemplu, acum două săptămâni am semnat un acord de parteneriat cu Polonia, care ne va oferi un milion de euro în acest proiect”, a declarat Ludmila Pavlov.
O altă componentă a sistemul de educație din Republica Moldova susținută de Uniunea European o reprezintă domeniul de învățământul profesional tehnic. Astfel, scopul și obiectivele principale ale proiectelor europene direcționate pe această cale este de a îmbunătăți calitatea învățământului vocațional de la noi, consideră secretara generală adjunctă la Ministerul Educației și Cercetării, Ludmila Pavlov.
„În 2014, noi am avut un proiect mare pe domeniul învățământului profesional tehnic, ce a costat aproximativ 30 de milioane de euro. Prin intermediul acestui proiect am reușit să modernizăm sistemul și să creăm acele Centre de Excelență în învățământul profesional tehnic. Practic, 10 centre create, după inițierea proiectului, și fortificate continuu. Și astăzi, Uniunea Europeană ne ajută pentru această dimensiune”, a mai declarat Ludmila Pavlov.
Potrivit Ludmilei Pavlov, sporirea calității învățământului la toate treptele rezidă din formarea continuă pentru profesori. Or, pentru a îmbunătăți calitatea predării și a introduce metode moderne de educație este nevoie de pus un accent deosebit la acest capitol. Astfel, datorită sprijinului financiar al Uniunii Europene și în cooperare cu partenerii de la UNICEF, PNUD a fost creat Institutul Național de Educație și Leadership, care își propune să formeze o mie de mentori, să dezvolte programe de mentorat și parteneriate pentru practica pedagogică, dar și să promoveze profesia de pedagog în rândul tinerilor. „Prin efortul Uniunii Europene se susține activitatea Institutului Național de Educație și Leadership, care are menirea să regândească conceptul formării continue a cadrelor didactice din perspectiva acelor tendințe internaționale pe care le atestăm, din perspectiva rigorilor și bunelor practice europene și din perspectiva necesităților sistemului educațional național”, a mai declarat Ludmila Pavlov.
Uniunea Europeană susține plenar studenții și cadrele didactice universitare prin programul Eramus Plus, care oferă o serie de oportunități studenților, cercetătorilor, cadrelor didactice și instituțiilor de învățământ din întreaga lume. Mai mult, potrivit Ludmilei Pavlov, programul Eramus Plus schimbă destine, pentru că pe lângă dobândirea competențelor și abilităților în domeniul de dezvoltare personală, participanții mai au acces la cultura țării unde pleacă, la promovarea unui dialog intercultural, are loc schimbarea de mentalitate, a mai punctat Pavlov.
„Dacă ne referim la unele rezultate, s-au valorificat peste 30 de proiecte de fortificare a capacităților, asta ar însemna suport pentru dezvoltarea curriculară, pentru programe de studii, pentru dotări, pentru schimb de experiență, pentru promovarea guvernanței universitare. Proiectele sunt construite în așa mod încât una sau două țări din afara spațiului UE se cooptează într-un consorțiu cu una sau două țări membre UE. Aici există o comunicare directă timp de 2-3 ani, schimb de experiență, investiții în materiale didactice.
Dar din 2014, am avut această deschidere la așa-numita mobilitate creditară, adică oportunități pentru tineri de a merge pentru un semestru sau un an academic într-o universitate din statele UE. Cifrele sunt impunătoare – am avut circa șase mii de burse, valorificate atât de studenți, cât și de profesori. Dintre care circa 3600 au fost pentru studenți și profesori din Republica Moldova către statele membre UE și restul pentru tinerii și profesorii din UE care au venit la noi”, a concluzionat Ludmila Pavlov.
Dezbaterea publică „Educația de calitate în Republica Moldova: rolul proiectelor europene. Context și impact” este a treia ediție din cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”, susținut de către Fundația Soros Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros Moldova.
