Iranul a respins luni propunerile Statelor Unite privind încetarea conflictului din Orientul Mijlociu, calificându-le drept „nerealiste, ilogice și excesive”, în timp ce a lansat noi atacuri cu rachete asupra Israelului, potrivit informațiilor relatate de Reuters.
Reacția Teheranului vine după avertismentele președintelui Donald Trump, care a cerut redeschiderea Strâmtoarea Ormuz — rută esențială pentru transportul global de petrol și gaze naturale lichefiate — și a amenințat cu lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene în cazul menținerii blocadei.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că Iranul se consideră „sub agresiune militară” și că toate resursele sunt concentrate pe apărare. Deși Teheranul a primit semnale indirecte privind disponibilitatea Washingtonului pentru negocieri, oficialii iranieni resping orice compromis în actualul context.
În paralel, un oficial pakistanez a indicat că șansele unor negocieri directe între SUA și Iran sunt reduse în această perioadă, în ciuda eforturilor diplomatice desfășurate la Islamabad, unde miniștri de externe din mai multe state regionale s-au întâlnit pentru a discuta situația.
Tensiunile sunt amplificate și de posibilitatea ca Iranul să se retragă din Tratatul de neproliferare nucleară, decizie analizată de parlamentul de la Teheran. Documentul permite utilizarea energiei nucleare în scopuri civile, dar interzice dezvoltarea armelor atomice.
Situația s-a agravat după atacurile americane din 28 februarie, justificate de administrația Trump prin necesitatea de a preveni dezvoltarea armelor nucleare de către Iran — acuzație respinsă de autoritățile iraniene.
Într-o declarație recentă, Trump a avertizat că SUA ar putea viza infrastructura energetică a Iranului, inclusiv Insula Kharg, principalul terminal petrolier al țării, sugerând chiar posibilitatea unei intervenții militare directe.
Escaladarea conflictului, inclusiv implicarea rebelilor Houthi din Yemen, contribuie la creșterea prețurilor globale la petrol și la amplificarea îngrijorărilor privind securitatea energetică la nivel mondial.
