Maia Sandu vede Rusia la porţile R. Moldova. Dar nu ca în Ucraina, cu tancuri şi soldaţi. Preşedinta moldoveană, cunoscută pentru poziţiile sale în favoarea Uniunii Europene, a denunţat luni, 13 februarie, o „tentativă de lovitură de stat” orchestrată de la Moscova pentru a instala un guvern „prieten” în această ţară, scrie France 24. Tentativele de destabilizare ruseşti au chiar o faţă în Moldova: cea a lui Ilan Șor, oligarh israelo-moldovean refugiat în a doua sa patrie.
„Tânărul” de la FSB
Moscova a denunţat cu vigoare acuzaţiile Maiei Sandu, negând orice „plan de destabilizare a Moldovei”. Ministerul rus al Afacerilor Externe a susţinut chiar că guvernul moldovean acţionează sub influenţa „dezinformării ucrainene”.
Tentativele de destabilizare ruseşti au chiar o faţă în Moldova: cea a lui Ilan Șor, oligarh israelo-moldovean refugiat în a doua sa patrie. Este şeful unui lanţ de magazine duty-free şi a unei bănci care este vizat atunci când Maia Sandu denunţă „acţiunile violente deghizate în proteste de către aşa-zisa opoziţie”.
Ilan Șor, în fruntea partidului cu acelaşi nume, Șor, a fost de mai multe ori acuzat că plăteşte manifestanţii care ies în stradă de luni de zile pentru a cere demisia actualului guvern, slăbit de o criză economică.
Omul de afaceri a negat întotdeauna că este pionul Moscovei care s-ar folosi de averea lui – a cărei valoare este necunoscută, dar care se pare că depăşeşte mai multe sute de milioane de euro – pentru a stârni nemulţumirea populară. Dar „în acest stadiu, cred că legăturile sale cu serviciile ruse de informaţii sunt stabilite”, dă asigurări Ryhor Nizhnikau.
Ilan Șor este într-adevăr în centrul unei serii de revelaţii extrase din documente confidenţiale ale FSB – serviciul rusesc de informaţii – publicate de mai multe media printre care „Washington Post”, în octombrie 2022.
Spionii ruşi i-au dat acestui om de afaceri născut în Israel un nume de cod: „Tânărul”. La 35 de ani, Ilan Șor este într-adevăr mult mai puţin în vârstă decât precedentul „cal câştigător” pe care FSB pariase în Moldova: fostul preşedinte al republicii şi şeful Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, care se apropie de 50 de ani.
„Furtul secolului” în Moldova
Igor Dodon a încetat să mai intereseze Moscova în 2020: dezvăluiri în serie despre multiple afaceri de corupţie l-au discreditat definitiv în ochii opiniei publice, scrie France24.
Spionii ruşi s-au orientat atunci spre un tânăr om de afaceri ambiţios care reuşise să fie ales primar al micului oraş Orhei, la nord de capitală, în 2015. „Ilan Șor este un populist care nu are ideologie proprie. El se prezintă înainte de orice ca fiind anti-establishment pentru a aduna nemulţumiţirile”, subliniază Ryhor Nizhnikau, specialist în spaţiul politic al fostei Uniuni Sovietice la Institutul finlandez de afaceri internaţionale.
Un profil perfect pentru FSB: fără coloană vertebrală ideologică şi un apetit sigur pentru bani şi putere. „El era considerat de Moscova maleabil”, subliniază „Washington Post”.
Ruşii îl vor ajuta atunci pe un apropiat al lui Ilan Șor să preia controlul a două canale de televiziune pentru a oferi o platformă mediatică ideilor lui. Au trimis şi o echipă de consilieri politici pentru a sprijini partidul Șor.
Dar din nou, Moscova s-a ales cu un „campion” controversat. Într-adevăr, Ilan Șor este condamnat în 2017 pentru corupţie în „furtul secolului” în Moldova: este găsit vinovat de a fi deturnat aproape un miliard de euro de la mai multe bănci, „echivalentul a 8% din PIB-ul Moldovei”, subliniază „Washington Post”.
De la Tel-Aviv îşi organizează de acum campania anti-Sandu şi „caută să dovedească Moscovei că este capabil să organizeze manifestaţii de amploare”, subliniază Ryhor Nizhnikau.
Doar că Moscova „şi-a pierdut încrederea în Ilan Shor”, continuă expertul. FSB consideră că nu a reuşit să facă uitată afacerea de corupţie care l-a făcut să plece din Moldova.
Problema este că „nu există alternativă credibilă pentru Rusia în Moldova deocamdată”, afirmă Ryhor Nizhnikau.
O reţea de funcţionari corupţi de Moscova?
Ilan Șor a devenit deci o alegere în lipsă de altceva. „Ruşii speră că va putea măcar servi drept declanşator al unei crize”, notează Ryhor Nizhnikau.
Potrivit lui, tot ce cere Moscova este să reuşească să scoată în stradă suficient de multă lume suficient de mult timp.
„Istoria moldovenească a arătat că puterea nu rezistă la manifestaţii care durează. Asta s-a întâmplat în 2009 [după alegerile considerate falsificate], apoi în 2015 [pe fond de criză economică şi afaceri de corupţie]”, subliniază acest specialist.
Dacă mişcarea de contestare ia amploare, Rusia ar putea scoate arma secretă: „o reţea de funcţionari şi judecători corupţi de-a lungul anilor, care ar putea răsturna puterea din interior dacă Moscova le-ar cere-o”, avertizează Ryhor Nizhnikau.
Aceşti funcţionari au totuşi nevoie de o cauţiune populară pentru a acţiona. Tot planul Moscovei se bazează deci pe umerii lui Ilan Șor şi pe capacitatea lui de a-i mobiliza pe nemlţumiţi. „Din fericire pentru Maia Sandu, manifestaţiile sunt docamdată prea modeste pentru a face diferenţa”, notează expertul.
Dar Moscova nu se grăbeşte. Deoarece dacă Ilan Șor eşuează, deteriorarea situaţiei economice ar putea s-o coste funcţia pe Maia Sandu – o situaţie datorată în parte deciziei ruseşti de a reduce considerabil furnizarea de energie Moldovei, care depinde de ea aproape 100%.
„Alegerile parlamentare sunt peste doi ani şi nicio majoritate pro-UE nu va putea câştiga dacă situaţia economică nu se îmbunătăţeşte”, asigură specialistul.
Sprijinul economic şi politic al Europei i se pare esenţial UE „trebuie nu numai sa ajute Chişinăul să găsească alternative la gazul rusesc, dar şi să impulsioneze guvernul şi să-l ajute sa scape de elementele corupte din administraţie”, conchide Ryhor Nizhnikau. Cea mai bună metodă de a goni ameninţarea influenţei ruseşti, potrivit sursei citate.
