A treia etapă de destrămare a Uniunii Sovietice populația o trăiește astăzi. Asta, pentru că războiul Rusiei în Ucraina nu este altceva decât prelungirea acestei istorii. De această părere este Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, exprimată în cadrul dezbaterii publice „URSS: născută și distrusă de puciuri” organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, soluția ca „era puciurilor” să nu se mai întoarcă în Republica Moldova este, categoric, victoria Ucrainei în război, cu suportul comunității internaționale. Astfel, „statul durabil al lui Putin” va fi nu o verigă de lungă durată, dar ultimul punct în această evoluție imperială și a pretențiilor imperiale ale Rusiei”.
Igor Boțan a mai spus că „Perestroika” lansată de Gorbaciov a fost preludiu pentru disoluția Uniunii Sovietice. „Rezoluția privind democratizarea societății sovietice, anunțată de Conferința a 19-a CC al PCUS, care a permis de fapt pluripartitismul și a anulat articolul șase din Constituția Uniunii Sovietice privind forța conducătoare a societății a și fost punctul de start pentru această disoluție”.
Din punctul său de vedere, anume rezoluția respectivă trebuie luată în considerare când trebuie de văzut ce a urmat: mișcări de renaștere națională, fronturi populare etc. Odată cu renașterea națională au apărut neînțelegeri între centrele republicane și Moscova.
Potrivit lui, treptat, centrul a trebuit să facă cedări, ajungându-se la referendumul privind păstrarea Uniunii Sovietice. Tot treptat s-a ajuns la discuții despre un nou tratat unional, însă doar 9 din cele foste 15 republici sovietice au consimțit să participe la semnarea acestuia. Apoi a început așa-zisa „paradă a suveranităților”, după ce Federația Rusă, la 12 iunie 1990, și-a proclamat suveranitatea. „Pe 20 august 1991, urma să aibă loc semnarea solemnă a Tratatului de cele 9 republici, iar puciștii au decis să pună capăt acestui proces.
Igor Boțan spune că societatea și clasa politică moldoveneasă au reacționat, în principiu, negativ la această inițiativă. „Deși după alegerile din februarie-martie 1990 90% din deputați în primul Parlament al Republicii Moldova erau comuniști, de fapt, în Parlament a o treime din aleși reprezentau mișcarea de renaștere națională, o treime interfrontul și o treime erau reprezentanți ai managerilor agrari, care susțineau direcția generală a primei treimi, deși cu multă prudență. Asta a constituit baza declarării Independenței și a pus startul reformării Republicii Moldova”, afirmă expertul.
El a mai spus că efectul pozitiv al ultimului puci asupra Moldovei și moldovenilor se manifestă prin consolidarea unei adevărate mișcări de renaștere națională. „Partea negativă a acestui efect este că, în timp ce la Chișinău erau se făceau adunări naționale, din păcate, satele „dormeau cu somnul cel de moarte”. Mulți dintre săteni nu au știut cum să reacționeze, apoi acele sate au devenit partea importantă a societății care a votat revenirea comuniștilor la putere”.
Expertul susține că întreaga societate a așteptat că după independență lucrurile vor merge foarte bine, „dar s-a dovedit că a avut loc ruperea relațiilor economice, instigarea la revoltă în Transnistria, ruperea a 40% din economia Moldovei care era în Transnistria. Autoritățile, totuși, orice s-ar spune despre ele, au avut un comportament cât se poate de corect. Practic, toate guvernele, cu mici sincope, au avut în programele lor politice integrarea europeană. Evenimentele de după puci au o logică care nu poate fi ignorată”, a spus Igor Boțan.
Dezbaterea publică cu genericul „URSS: născută și distrusă de puciuri” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
