Finlandezii votează duminică pentru a-şi alege preşedintele, un rol care a căpătat o importanţă sporită de când ţara a aderat la NATO şi tensiunile cu Rusia vecină au crescut ca urmare a războiului din Ucraina, transmite France Presse, citată de Agerpres.
Aproximativ 4,3 milioane de alegători trebuie să aleagă între fostul prim-ministru conservator Alexander Stubb, care s-a clasat pe primul loc în primul tur la 28 ianuarie, cu 27,2% din voturi, şi fostul şef al diplomaţiei Pekka Haavisto, care este membru al Verzilor, dar candidează ca independent (25,8%).
Un sondaj de opinie realizat joi de televiziunea publică Yle i-a acordat lui Stubb 54% din intenţiile de vot, faţă de 46% pentru Haavisto.
Cu puteri limitate în comparaţie cu cele ale prim-ministrului, şeful statului, ales pentru un mandat de şase ani, conduce politica externă a ţării în strânsă cooperare cu guvernul. De asemenea, el este comandantul suprem al forţelor armate.
Acest rol important a căpătat o semnificaţie şi mai mare în lumina evoluţiilor geopolitice din Europa şi a intrării în NATO a Finlandei, care are 1.340 de kilometri de frontieră comună cu Rusia.
Rămânând neutră în timpul Războiului Rece, ţara nordică, mult timp un susţinător al dialogului între Occident şi Rusia, a renunţat după trei decenii la nealinierea militară după invazia din Ucraina.
Ea a devenit membră a Alianţei Atlantice anul trecut, spre nemulţumirea Rusiei, care a promis că va răspunde cu contramăsuri.
La sfârşitul lunii august, Finlanda s-a confruntat cu un aflux de migranţi la graniţa sa estică, acuzând Moscova că orchestrează o criză a migraţiei la uşa sa. Helsinki şi-a închis frontiera cu vecinul său în noiembrie, o măsură susţinută de toţi candidaţii la prezidenţiale, care au fost iniţial în număr de nouă.
Finlandezii își aleg azi președintele. Ambii candidați sunt cu viziuni pro-NATO și susțin ferm Ucraina
