Într-o nouă ediție a emisiunii „Eurosecuritate”, realizată de Ion Tăbârță, discuția a vizat echilibrul fragil al securității regionale și implicațiile directe pentru Republica Moldova. Invitatul ediției, Gheorghe Bălan, fost vicepremier pentru Reintegrare, expert în securitate și membru în Comisia Unificată de Control, a analizat perspectivele de încetare a focului după summitul din Alaska și a propus o foaie de parcurs pragmatică pentru reintegrarea Transnistriei.
Pacea între calcule geopolitice
Pe fundalul întâlnirii dintre liderii SUA și Rusiei, Gheorghe Bălan a subliniat ambivalența semnalelor transmise de Moscova: „Principala decizie trebuie să fie oprirea ostilităților, după care vei avea timp să găsești formula de reglementare.” În opinia sa, Occidentul rămâne solidar cu Ucraina, iar orice tentativă a Rusiei de a muta discuția pe „statuturi” și „formule” înaintea încetării focului este o capcană ce riscă să blocheze procesul. SUA ar putea adopta o abordare mai dură dacă nu apar semne clare de deschidere din partea Kremlinului, inclusiv prin extinderea sancțiunilor.
Europa își schimbă „ochelarii”
Invitatul a evidențiat schimbarea de paradigmă a Uniunii Europene: de la ezitările inițiale din 2022 la coagularea unei entități europene de securitate complementare NATO, bazată pe reînarmare și investiții masive în industria de apărare. Extinderea NATO cu Finlanda și Suedia confirmă percepția unui risc real pe continent: „Rusia este percepută ca o amenințare directă, iar statele europene își măresc bugetele de apărare și își modernizează capabilitățile.” Strategic, afirmă Bălan, Rusia „a pierdut”: a unit lumea democratică și a accelerat consolidarea arhitecturii de securitate europene.
Transnistria: reintegrare graduală, fără „statut special”
Trecând la Republica Moldova, Gheorghe Bălan a pledat pentru o soluție simplă și etapizată: „Regiunea transnistreană trebuie să fie împărțită în raioane simple moldovenești”, ca restul țării, după o perioadă de tranziție gestionată riguros. Modelul invocat: Slavonia de Est, cu administrație internațională temporară, demilitarizare, alegeri locale libere în 4–5 ani, apoi integrare treptată la scrutinele naționale. Condițiile-cheie: evacuarea trupelor și munițiilor ruse, dezarmarea formațiunilor paramilitare și sprijin direct pentru populație, nu pentru „entități” nerecunoscute. În paralel, Chișinăul ar trebui să promoveze coerent poziția sa în capitalele occidentale și să evite revenirea la formatul „5+2” în formula anterioară.
Un fond internațional pentru reintegrare
Pentru ca reintegrarea să fie sustenabilă social și economic, expertul propune crearea unui Fond internațional de reintegrare (de ordinul miliardelor), destinat infrastructurii, serviciilor publice, pensilor și salariilor, astfel încât costurile să nu apese exclusiv pe umerii cetățenilor. Concluzia ediției: încetarea necondiționată a focului în Ucraina, consolidarea europeană și o strategie pragmatică de reintegrare pot transforma vulnerabilitățile Moldovei în avantaje strategice, dacă sunt gestionate cu claritate, răbdare și sprijin extern coerent.
Vizionați dialogul integral pe YouTube.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
