În noua ediție „Eurosecuritate”, Mihai Isac discută cu Ion Tăbârță despre rolul României în arhitectura europeană de securitate, cu accent pe Marea Neagră și flancul estic al NATO. De la transformarea României post-1990, la mizele actuale: achiziții militare, cooperare euroatlantică, reforme ale justiției și sprijinul pentru Republica Moldova. Concluzia este clară: România rămâne stat-pivot în regiune, iar consolidarea instituțiilor și a parteneriatelor este esențială pentru stabilitate.
De la „paria” în anii ’90 la stat-pivot euroatlantic
Invitatul reamintește că, în anii 1990, România pornea cu instituții slăbite și economie „pusă pe butuci”, dar direcția s-a schimbat odată cu consensul politic pentru integrare: „Pactul de la Snagov a fixat drumul european. A urmat integrarea în NATO și UE, pe baza reformelor, mai ales în justiție și în protecția minorităților.” După aderare, spune Isac, impactul s-a văzut în investiții și modernizare: „România a beneficiat, în aproape două decenii de apartenență la UE, de zeci de miliarde de euro fonduri nerambursabile și de un plus evident de investiții străine.”
Marea Neagră și flancul estic: România, stat-cheie
În actualul context de război în regiune, Marea Neagră devine punct-nodal. România accelerează înzestrarea și interoperabilitatea, discutând inclusiv nave noi pentru Forțele Navale și consolidând infrastructura de apărare din Dobrogea: „Dobrogea devine un ‘portavion’ nescufundat al NATO un răspuns clar la militarizarea Crimeii.” Cooperarea cu aliații este ancorată în parteneriatul strategic cu SUA (inițiat în 1997) și în politicile NATO pe flancul estic: „Relația cu SUA rămâne pilon, alături de statutul de membru NATO și UE. Orice discuție despre retrageri americane din România este un nonsens.”
Reforme, justiție și securitate: de ce contează pentru investiții
Isac leagă statul de drept de securitatea națională și de atractivitatea economică: „O justiție funcțională îți protejează afacerile și proprietatea. Fără asta, capitalul serios ocolește țara.” El amintește că presiunea pentru anticorupție și profesionalizarea instituțiilor s-a intensificat odată cu parcursul spre NATO și UE, iar în România reprezentarea minorităților a devenit „model de bune practici”.
Sprijinul pentru Republica Moldova: „doi miniștri de externe”
Capitol distinct în dialog: asistența României pentru Chișinău, de la traducerea și preluarea acquis-ului până la sprijin diplomatic consistent pe traseul european al R. Moldova: „S-a spus, pe bună dreptate, că Republica Moldova are ‘doi miniștri de externe’: la Chișinău și la București.” Isac subliniază că reformele reale la Chișinău (justiție, anticorupție, protejarea investițiilor) sunt parte a securității, reduc vulnerabilitățile hibride și atrag capital inclusiv pentru regiunile rămase în urmă.
Vizionați dialogul integral pe YouTube. Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
