Directorul adjunct al Institutului pentru Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogâldea, a vorbit în cadrul emisiunii „Eurosecuritate” despre fereastra de oportunitate creată de Planul de Creștere pentru Moldova, condiționalități, descentralizare și reforma administrației publice locale.
De la „vector european” la rezultate vizibile pentru cetățeni
Mihai Mogâldea observă că, deși cursul pro-european e declarat de 15-16 ani, reformele profunde au fost inegale, iar o parte a populației rămâne vulnerabilă la reflexe post-sovietice și narative pro-ruse pentru că „bunăstarea nu a crescut suficient de repede la firul ierbii”. În acest context, Planul de Creștere pentru Moldova, cu 56 de reforme și 153 de măsuri, este șansa de a lega integrarea europeană de rezultate concrete în sate și orașe.
„Banii vin cu condiții clare: reforme, indicatori atinși și cheltuire corectă, monitorizată. Vă dăm dacă faceți reforme; nu faceți, nu primiți. Este abordarea corectă pentru a responsabiliza autoritățile”, susține expertul.
Capacitate de absorbție și guvernare pro-europeană
Pe partea europeană, spune Mogâldea, există instituții și mecanisme de lucru pregătite pentru următorii 2-3 ani. Cheia este la Chișinău: o majoritate pro-europeană după parlamentare și un Guvern capabil să coordoneze agenda, să livreze indicatorii și să mențină integritatea cheltuirii fondurilor: „Condițiile necesare pentru absorbție există. Mai rămâne asumarea politică și administrativă aici, acasă.”
Banii trebuie să coboare la nivel local, cu reguli noi
Un punct central pentru IPRE este descentralizarea reală și o alocare transparentă a fondurilor către autoritățile locale și mediul de afaceri din teritoriu. Mogâldea critică filtrul politic în distribuirea resurselor și investițiile fără randament social-economic (școli cu câțiva elevi, case de cultură în localități depopulate, terenuri de joacă fără copii).
Prioritățile locale trebuie reordonate: drumuri, apă-canal, utilități și proiecte care atrag investiții, creează locuri de muncă și încetinesc depopularea. „Banii europeni trebuie să ajungă cât mai aproape de cetățean și să fie folosiți acolo unde produc dezvoltare, nu doar satisfacții pe termen scurt.”
Reforma administrației publice locale: 2026, anul-cheie
Mogâldea vede reforma administrației publice locale (APL) ca „veriga lipsă” pentru ca Planul de Creștere să producă efecte. Actualul aranjament teritorial-administrativ, moștenit și adaptat politic, ține multe primării la capacități minime (3 angajați, proiecte puține, absorbție slabă).
„Fără reforma APL, riscăm să întreținem structuri ineficiente și să irosim bani în proiecte fără viitor. Cu reforma, legăm fondurile de dezvoltare reală”, spune Mihai Mogâldea.
Vizionați dialogul integral pe YouTube.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
, Mihai Mogâldea, a vorbit în cadrul emisiunii „Eurosecuritate” despre fereastra de oportunitate creată de Planul de Creștere pentru Moldova, condiționalități, descentralizare și reforma administrației publice locale.){kind=link}