Într-o nouă ediție a emisiunii „Eurosecuritate”, realizată de Ion Tăbârță la Vocea Basarabiei, discuția a fost dedicată sărbătorilor naționale și rolului acestora în formarea statalității Republicii Moldova, dar și legăturii dintre identitatea culturală, memorie și reziliența societății. Invitatul emisiunii a fost Nicolae Negru, editorialist, unul dintre martorii direcți ai renașterii naționale din anii ’80–’90, care a oferit o perspectivă amplă asupra procesului de afirmare identitară și asupra felului în care aceasta a condus, firesc, la apariția statului moldovenesc.
„Trebuie să spunem că mișcarea de rezistență a început mai înainte, chiar imediat după ocupații. Au fost persoane care s-au opus, care au luptat”, a subliniat Nicolae Negru, amintind grupurile de rezistență din anii ’40–’70, de la Filimon Bodiu până la Simeon Ghimpu și colegii săi. Potrivit invitatului, renașterea culturală și lingvistică a fost terenul pe care s-a clădit ulterior proiectul politic al statalității moderne, culminând cu 31 august 1989, când limba română și alfabetul latin au fost recunoscute oficial.
De la alfabetul latin la suveranitate și independență
În dialogul cu Ion Tăbârță, Nicolae Negru a subliniat că evoluția Republicii Moldova trebuie privită prin mai multe etape. După momentul renașterii culturale, a urmat declarația de suveranitate din 23 iunie 1990, considerată o verigă între afirmarea identității naționale și declarația de independență din 1991.
„Prima etapă a fost valul cultural, lingvistic, identitar. După 1989 s-a obținut limba și alfabetul, apoi s-a trecut la revendicări economice și politice”, a remarcat invitatul.
În anii ’90, elitele au încercat să definească bazele unui nou stat, însă lipsa unei strategii coerente și divizarea forțelor democratice au favorizat revenirea comuniștilor la putere în 2001. Ulterior, perioada 2009–2021 a fost definită de o „integrare europeană de tip hibrid”, urmată, după 2021, de o etapă reală a accelerării europenizării, în contextul războiului din Ucraina și al noii paradigme de extindere a Uniunii Europene.
Nicolae Negru a explicat că nu este vorba doar de memorie, ci de reflexe și nostalgii, moștenite din perioada sovietică. „Dacă ar exista memorie adevărată, oamenii și-ar aminti ce au făcut trupele sovietice în Basarabia — deportări, teroare, execuții. Mulți nu le cunosc nici astăzi”, a spus editorialistul.
Această ruptură de memorie între generații, afirmă el, este una dintre cauzele pentru care Republica Moldova nu a reușit încă să ajungă la o viziune unitară asupra propriei identități și a drumului european.
Vizionați dialogul integral pe YouTube.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
