În ediția din 9 august 2025 a emisiunii „Eurosecuritate”, moderată de Ion Tăbârță, invitatul a fost Vadim Pistrinciuc, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS). Discuția a vizat arhitectura vehiculelor politice sprijinite de Federația Rusă, mecanismele moderne ale coruperii electorale și felul în care Republica Moldova a devenit un teren de testare pentru tehnologii de influență hibridă exportate ulterior în spațiul european.
Trei curente, aceeași miză
Pornind de la declarațiile președintei Maia Sandu, Vadim Pistrinciuc a analizat cele trei formule politice susținute de Moscova: suveranismul, populismul agresiv și „proiectele europene sub steag fals”. Acestea, spune expertul, sunt adaptări ale vechilor rețele pro-ruse, care încearcă acum să se „îmbrace” în limbaj pro-european pentru a induce confuzie într-un electorat care, între timp, a transformat integrarea europeană într-un proiect de țară.
Coruperea electorală 2.0
Pistrinciuc a descris fenomenul drept „o formă industrializată de cumpărare a votului”, susținută de infrastructuri complexe: aplicații electronice, call-centere, raportări pe Telegram și rețele piramidale. Banii vin prin canale ocolitoare, din state care nu se află sub sancțiuni, iar sistemul implică sute de persoane specializate. „Nu vorbim de pachete ocazionale, ci de un proces sistemic, de sute de milioane de euro”, a subliniat invitatul, indicând rețeaua Șor drept una dintre cele mai active structuri de corupere a electoratului.
Republica Moldova – poligonul Federației Ruse
Federația Rusă nu acționează la întâmplare: potrivit lui Pistrinciuc, Republica Moldova este folosită ca laborator de testare a noilor tactici de manipulare, care ulterior sunt exportate în alte state europene. „Ceea ce se experimentează la Chișinău se va regăsi mâine la nivel regional în UE”, avertizează directorul IPIS, amintind că aceleași tipare informaționale și rețele de finanțare s-au regăsit deja în campanii electorale din România și Italia.
Fragmentarea pro-europeană și orgoliile interne
Un alt semnal de alarmă vizează divizarea taberei pro-europene. „Cea mai mare vulnerabilitate nu e externă, ci internă – orgoliile politice”, a spus Pistrinciuc, amintind precedentul anului 2005, când forțele pro-europene au avut maturitatea de a coopera. Astăzi, în lipsa unei platforme comune, fragmentarea oferă spațiu de manevră actorilor anti-europeni.
Reziliența publică există, dar trebuie consolidată
În opinia domnului Pistrinciuc, în ciuda presiunilor, reziliența informațională a cetățenilor moldoveni s-a întărit. Totuși, pentru a rezista unui război hibrid de amploare, e nevoie de:
- acțiuni coordonate ale instituțiilor în investigarea fluxurilor financiare și a coruperii electorale;
- alfabetizare media și monitorizarea rețelelor sociale;
- unitate între partidele pro-UE în condamnarea publică a practicilor ilegale.
Vizionați dialogul integral pe YouTube.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
