În ediția „EUROSECURITATE” din 11 octombrie 2025, politologul Marin Gherman a explicat că alegerile parlamentare din Republica Moldova au fost privite la Kiev preponderent prin prisma riscurilor de securitate. Mesajul dominant în capitala Ucrainei, după validarea rezultatelor, este că Republica Moldova nu a devenit o sursă de instabilitate regională: „ne putem liniști, nu s-a deschis un al doilea front”, a punctat Gherman, referindu-se atât la dimensiunea militară (direcția transnistreană), cât și la cea simbolică (o criză politică în vecinătate).
Transnistria: vulnerabilitate energetică și test pentru Chișinău
Suspendarea tranzitului gazelor rusești a expus fragilitatea modelului economic din regiunea transnistreană, construit pe resurse ieftine și neplătite. În această ecuație, Kievul vede șansa unei integrări pașnice prin presiune economică, dar succesul depinde de capacitatea Chișinăului de a comunica și de a contracara mitologiile locale. „Mingea”, subliniază Gherman, este pe terenul autorităților constituționale de la Chișinău, care trebuie să explice limpede cauzele crizei și beneficiile apropierii de UE pentru locuitorii din stânga Nistrului.
Extinderea UE: avantaj relativ pentru Chișinău, cu sprijinul Bucureștiului
Dacă în 2022 Kyiv căuta „scurtături” către aderare, astăzi șansele Republicii Moldova par mai bune decât ale Ucrainei, în special datorită validării politice recente, sincronizării Chișinău–Kiev–București și activismului diplomatic al României. Gherman evocă posibilitatea unei adaptări a modelului Cipru, astfel încât Chișinăul să avanseze chiar cu un conflict înghețat nerezolvat. În același timp, veto-urile sau condiționările unor state membre și logica „la pachet” cu Ucraina rămân variabile politice ce pot încetini deschiderea clusterelor de negociere. Recomandarea sa: valorificarea rapidă a ferestrei politice pentru începerea negocierilor tehnice.
Frontul ucrainean: iarnă grea, războiul dronelor și reziliență
Gherman descrie un tablou sumbru al teatrului de operațiuni: „Anul 2025 este mult mai complicat decât anul 2024”, spune el, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii energetice și al presiunii tot mai mari asupra apărării antiaeriene. Deși Rusia nu înregistrează un avans rapid în est și sud, numărul mare de drone și perspectiva unei ierni dificile sporesc oboseala de război. Răspunsul Ucrainei rămâne adaptarea tehnologică (producție proprie de drone, tactici de contracarare), dublată de sprijinul partenerilor.
Dialogul conturează o idee-cheie: Republica Moldova a livrat stabilitate într-un moment critic, iar fereastra europeană este deschisă. Urmează însă o cursă contra-cronometru: implementarea reformelor, gestionarea dosarului transnistrean și o comunicare publică persuasivă, în timp ce Ucraina își joacă reziliența la iarnă într-un război al dronelor și al nervilor.
Vizionați dialogul integral pe YouTube.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
