Emisiunea „Realitatea Românească”, moderată de Marina Afanas, a adus în prim-plan un subiect esențial pentru viitorul ambelor maluri ale Prutului: dezvoltarea regională și cooperarea transfrontalieră între România și Republica Moldova. Invitatul ediției din 13 septembrie 2025, Ion Ștefanovici, președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale din România, a vorbit despre proiecte concrete, platforme de colaborare și o viziune comună de modernizare și integrare europeană.
De la cooperare transfrontalieră la dezvoltare regională extinsă
„Nu primesc cu prea multă căldură noțiunea de cooperare transfrontalieră”, a spus Ion Ștefanovici. „Are componenta aceasta de frontieră, de graniță. Și eu nu consider că între noi, între moldoveni, între români și Republica Moldova, există de fapt o graniță.”
Această perspectivă umană, sinceră, definește filosofia activității CAPDR, o instituție care, în ultimii ani, a devenit un pilon de sprijin pentru dialogul dintre autoritățile locale, mediul de afaceri și instituțiile publice de pe ambele maluri ale Prutului. Sub coordonarea sa, forumurile economice regionale, întâlnirile tematice și parteneriatele bilaterale s-au transformat din simple evenimente de dialog în mecanisme funcționale de cooperare și planificare strategică.
În vara anului 2025, spre exemplu, la Vatra Dornei, un forum dedicat dezvoltării Moldovei extinse a reunit aproape 200 de reprezentanți din Republica Moldova: primari, oameni de afaceri, experți în energie, cultură și turism. „Am ajuns la o formulă în care proiectele comune nu mai sunt doar discuții. Ele devin acțiuni concrete, planuri de investiții și proiecte de capacitate administrativă”, a explicat invitatul.
Administrarea și expertiza- domenii în care România oferă sprijin
Unul dintre proiectele recente menționate de Ștefanovici vizează dezvoltarea capacității administrative a Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Chișinău, o structură nouă menită să coordoneze aplicarea pe fonduri europene în municipiu și în suburbii.
„Guvernul Republicii Moldova se hotărăște să izoleze energetic clădirile publice pentru a reduce costurile. Aplică pe un proiect cu finanțare europeană gestionat de ADR Chișinău și realizează acest lucru”, a explicat el, oferind un exemplu despre modul în care transferul de expertiză dinspre România sprijină instituțiile moldovene în absorbția fondurilor europene.
De asemenea, proiectele CAPDR includ platforme digitale care ajută administrațiile locale să identifice oportunități de finanțare, consultanți potriviți și modele de bune practici. „Primarul dintr-o suburbie poate intra pe platformă, găsește sursa de finanțare, consultanții și exemplele de succes din regiune. Așa începe dezvoltarea, cu primul pas făcut împreună”, a subliniat Ștefanovici.
Factorul uman – cheia cooperării de succes
Dincolo de cifre, finanțări și infrastructuri, invitatul a pus accent pe componenta umană a colaborării. „Cel mai mare câștig al acestor proiecte este relația umană, potrivirea între parteneri, predarea și primirea unor lecții deja verificate, inclusiv a greșelilor. E foarte important să învățăm din greșelile altora”, a spus el.
România și Republica Moldova împărtășesc nu doar o limbă comună, ci și o experiență administrativă comparabilă, care permite un transfer natural de expertiză. Acesta este unul dintre atuurile care fac ca relația dintre cele două țări să depășească simpla cooperare formală și să devină un parteneriat de dezvoltare durabilă.
De la munți la Nistru – integrare prin proiecte comune
În discuție au fost menționate mai multe proiecte integrate de infrastructură și turism care leagă regiunile Moldovei din România și Republica Moldova. Un exemplu este programul „Via Moldavia”, un traseu turistic gândit pe trei componente – nord, centru și sud – care unește Carpații de Nistru printr-o serie de obiective culturale, naturale și gastronomice.
„De la Carpați la Nistru, asta e Moldova noastră”, a spus Ștefanovici, evocând ideea unei regiuni unite prin valori, tradiții și potențial comun. Turismul, considerat un vector de apropiere între comunități, este deja susținut prin parteneriate cu localități de pe ambele maluri, dar și prin deschiderea spre cooperare cu Ucraina.
Moldova Hub – un proiect logistic comun
În plan economic, România și Republica Moldova colaborează tot mai mult în jurul proiectelor de infrastructură strategică. Un exemplu major este „Moldova Hub”, un parc logistic planificat în zona Roman – Cordun, la intersecția autostrăzilor A7 și A8, menit să deservească fluxurile comerciale dintre cele două state.
O viziune comună pentru viitor
În finalul dialogului, Ion Ștefanovici a subliniat că dezvoltarea regională nu mai este doar o strategie, ci un proces viu, susținut de oameni dedicați și de o cooperare tot mai strânsă între instituțiile din România și Republica Moldova.
„Republica Moldova nu s-a clătinat deloc în fața provocărilor. Oamenii aceștia nu s-au uitat la kilometrii parcurși, au făcut totul pentru țara lor. Dar, din păcate, nu sunt văzuți. Așa sunt eroii tăcuți ai dezvoltării.”
Vizionați dialogul integral pe YouTube.
Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Vocea Basarabiei: informații și reziliență informațională românească în R. Moldova”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei emisiuni nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
