Discuțiile din spațiul public privind lichidarea Procuraturii Anticorupție și a CNA și crearea unei Curți Anticorupție reprezintă un scop fals, o acțiune ce nu va da rezultate, din moment ce în sistem avem aceiași exponenți și aceleași scheme. Declarația a fost făcută de președintele fracțiunii parlamentare a BSC, Vlad Batrîncea, în cadrul emisiunii ”Puncte de Reflecție” moderată de jurnalista Valentina Ursu.
Deputatul socialist susține că polemicile publice între Procuratura Anticorupție și CNA demonstrează încă o dată că în cele două structuri sunt multe cercuri de influență.
”Deja se observă că PAS-ul, guvernarea de astăzi, nu are capacitate să organizeze activitatea eficientă a acestor organe. De aceea, astăzi de vorbit despre lichidarea Procuraturii Anticorupție, CNA și crearea unui tribunal mie mi se pare că acest lucru nu că este doar irealizabil, dar este un scop fals în sine. Republica Moldova în 2021, când a venit PAS-ul la guvernare, nu a fost în punctul zero, noi am avut instituții create tot cu partenerii europeni, doar aceste instituții urmau să fie funcționale, urmau să fie organizate astfel încât să furnizeze rezultate. Și atunci, în momentul în care nu pot furniza societății acele rezultate pe care le-au promis, deci creează unele scopuri false. Oricum se va denumi această structură – fie tribunal, fie va avea altă denumire -, oricum rămân aceleași competențe și oricum rămân aceleași persoane și, în fond, nu se va schimba nimic, acest lucru nu va furniza rezultate”, a declarat Vlad Batrîncea.
De asemenea, Batrîncea critică actuala guvernare că a compromis un plan de reformare a justiției convenit acum câțiva ani cu partenerii europeni.
”Este planul de reformă a justiției, coordonat cu partenerii europeni, cu Consiliul Europei, după care și trebuia PAS-ul să meargă cu acele evaluări etc., dar s-a dorit de a merge mai rapid și au mers prin străchini, și au făcut ceea ce au făcut și, până la urmă, noi am fost martori la mai multe polemici foarte periculoase care nu trebuie să existe într-un stat democratic. Trebuia de mers conform acelui plan, dar deja toată reforma justiției, tot acel plan a fost compromis. De ce? Pentru că s-a dorit politic mai repede și s-au dorit oameni comozi. De aceea formula care era aprobată de partenerii europeni a fost compromisă și cu CSP, și CSM la fel”, a mai declarat Vlad Batrîncea.
Politicianul susține că mai mulți pași din reforma justiției au fost criticați și de Consiliul Europei, prin Comisia de la Veneția, care a avizat negativ mai multe modificări din sistemul procuraturii și chiar așa-numita Lege Magnițki, care urma să transpună în legislația națională sancțiunile internaționale pentru persoane fizice și companii.
