Astăzi o să vorbim cu dvs. în ipostaza de alegători ai primarilor, de celule care intră în componența celor mai mici subdiviziuni administrative. Și prilejul ni-l oferă intențiile administrației centrale iarăși să recroiască harta geografico-politică sau politico-geografică a Republicii Moldova din rațiuni, în primul rând, administrative, zice guvernarea de fiecare dată, dar îndărătul intențiilor există parcă și o nuanță politică, pentru că orice guvernare, orice partid vrea să-și asigure, eventual, noi mandate, viitorul în guvernare și pentru asta croiește harta astfel încât oamenii să fie îndestulați, deci mulțumiți, deci potențiali votanți ai guvernării. Și nu-i nimic rău în asta, pentru că toți ne dorim o stabilitate, o continuitate, astfel încât pendulul guvernării să nu se mute de fiecare dată și cu tot cu guvernare să se mute prioritățile geopolitice, în primul rând. Și am invitat pentru asta în studio o reprezentantă a administrației locale, Valentina Casian, care este de la Strășeni. Și vă mulțumesc că ați fost punctuală și ați venit, spre deosebire de noi, care am întârziat din cauza traficului. Deci, iată prima dovadă că sunteți un om disciplinat și bine organizat. Apropo, să încep de la asta, dar o să spun că în studio este și Igor Boțan, cel pe care eu l-am cunoscut încă în ipostaza de colaborator cu Dorin Tudoran, care conducea IFES Moldova, era organizația internațională venită să împământenească, să implementeze în Republica Moldova sisteme electorale și, cine ține minte acele vremuri, avea o placardă pe care era desenat un copac cu ochi și acolo scria: „Democrația nu crește în copac”.
Igor Boțan: Așa este.
Vocea Basarabiei: Deci, Igor Boțan, director ADEPT, un foarte bun analist și, eu zic, cercetător al fenomenului democratic din Republica Moldova în evoluție. Și mă întorc la dvs.: cum preferați să mă adresez la dvs. – primară, primar, primăriță? Că primăriță sună cam urât, așa, știți, ca și matușkă, când ca și cum din oficiu preotul e preot, dar anexa pe lângă preot e matușka. Deci, când spunem primăriță, asta parcă-i nefiresc să fie o femeie în funcția de primar, dar, tak i bîti, ei, lasă, îi spunem că este și o primăriță. Slavă Domnului, dvs. schimbați regula asta, sunt foarte multe femei în funcția de primar și dvs. ar fi indicat să ne spuneți femininul pentru funcția asta, îl acceptați?
Valentina Casian: Eu, în primul rând, vreau să vă salut și să vă mulțumesc pentru invitație la această emisiune, să mulțumesc tuturor celor care ne urmăresc.
Vocea Basarabiei: …și alegătorilor din Strășeni.
Valentina Casian: Și potențialilor alegători din Strășeni. Este un subiect foarte important și acest…
Vocea Basarabiei: Dar cum să vă spun, răspundeți la întrebare – primară, primăriță, primar, doamnă primar?
Valentina Casian: Cum doriți, așa spuneți – și primar, și primară, pentru noi mai puțin contează, pentru că lumea cum dorește, așa spune. Corect, după ultimele interpretări, ar fi primară. Da, dar mai puțin…
Vocea Basarabiei: OK! Deci, acceptați asta?
Valentina Casian: Eu accept și primară, și primar, cum vă place dvs. mai mult, așa și numiți. Eu am început să spun că este, de fapt, un subiect foarte important și dvs. spuneți că este o intenție a autorităților centrale, dar, de fapt, aceasta este și o necesitate. O necesitate, pentru că astăzi încă în teritoriu avem autorități pe care noi le considerăm că irosesc banul public, bani care ar putea să fie canalizați pentru infrastructura localităților, de aceea este și o necesitate.
Vocea Basarabiei: Deci, ca la clasa a patra spuneți-ne, necesitate, eu înțeleg că bateți tălăncuța dvs., primarii, demult, pornind de la faptul că să nu se irosească banii și, mai ales, ce puteți dvs. să câștigați în teritoriu să fie în beneficiul cetățenilor, să nu se ducă în căciula centrală, după care cu țârâita la voi înapoi?
Valentina Casian: Exact. Și dacă să mai venim cu unele detalii, poate dl Boțan o să ne aducă mai multă informație, dar…
Vocea Basarabiei: Pe dl Boțan o să-l băgăm în istoria problemei.
Valentina Casian: În istorie, dar dacă să analizăm care sunt veniturile acestor autorități, eu mă refer la autoritățile de nivelul doi, deci, ele au venituri proprii în proporție de 5-7 la sută, veniturile proprii ale autorităților de nivelul întâi…
Vocea Basarabiei: 5-7 la sută din ce aveți nevoie?
Valentina Casian: Din bugetul autorităților de nivelul doi vorbesc, pe când cele de nivelul întâi au venituri proprii de 40, până la 50%. Vreau să mă întorc la aceea că acești bani care sunt irosiți pentru întreținerea autorităților de nivelul doi ar putea fi direcționați pentru servicii publice, să îmbunătățim calitatea serviciilor publice.
Vocea Basarabiei: Stați un pic, dvs. sunteți de nivelul întâi și vreți să-i strangulați pe aceștia de nivelul doi?
Valentina Casian: Păi, dar toți primarii vorbesc despre asta, pentru că noi vorbim despre o reformă și vorbim despre eficientizarea consumului banului public, cum se cheltuie banul public, să fie direcționat anume pentru îmbunătățirea calității serviciilor pe care noi vrem să le prestăm cetățenilor.
Vocea Basarabiei: OK! Să-l întreb pe dl Boțan – de ce a fost nevoie și de unde a apărut, în general, acest nivel doi care se dovedește a fi un fel de cheltuitor de bani? Și dacă puteți să ne ducem în istoria problemei, imaginați-vă că avem un om neinițiat în istoria administrării locale, un parașutat de pe Marte, povestiți-i lui cum a fost, de unde a apărut, cum s-a croit și, mai ales, întrebarea care mă frământă mereu – de ce atunci când Iurie Ciocan a fost pus în fața sarcinii să croiască circumscripții electorale, ele erau cu totul altfel decât raioanele, în mod normal ar trebui să fie foarte clar, iată, trece Nistrul, iată, aici se termină Strășeniul, aici se termină Orheiul, aici Teleneștiul, e foarte clar?
Igor Boțan: Da, e clară întrebarea. Cetățenii trebuie să înțeleagă că nu contează unde locuiesc, la oraș sau la sate, cetățenii trebuie să aibă aceleași servicii de calitate. Cunoaștem lozinca: „Ștergem diferența dintre sate și orașe”, în orașe este…
Vocea Basarabiei: Lozincă utopică...
Igor Boțan: Da. În orașe e concentrată industria, cultura ș.a.m.d., iar viața de zi cu zi a cetățenilor nu trebuie să se deosebească cea de la oraș de cea de la sate în privința principalelor servicii: apă, canalizare, iluminare, colectarea deșeurilor…
Vocea Basarabiei: …notar, fisc ș.a.m.d.
Igor Boțan: Exact! Toate lucrurile acestea trebuie să fie. Acum, dacă mă întrebați de raioane, da, vorbeam cu dna primar înaintea emisiunii, spuneam, da, noi înțelegem că trebuie să existe centre de dezvoltare, înțelegem că, chiar dacă Republica Moldova este o țară relativ mică, există specific pentru nord, sud, centru, Găgăuzia, de exemplu, Transnistria, de aceea nivelul doi este important pentru a canaliza, de exemplu, resursele, care întotdeauna sunt puține, astfel încât această comunitate de localități care are un potențial infrastructural, uman, de bogății naturale să fie asimilat cât se poate de eficient pentru o…
Vocea Basarabiei: Deci să înțeleg că dvs. nu sunteți de acord cu dna Casian?
Igor Boțan: Nu, nu, nu, eu sunt de acord cu ceea ce a spus dna primar, dar m-ați întrebat de ce e nevoie de nivelul doi. Acum acest nivel doi cât de larg trebuie să fie și ce competențe trebuie să aibă? Pentru că dna primar a spus corect, omul trăiește în localitatea în care își are casa părintească sau casa pe care și-a făcut-o.
Vocea Basarabiei: Și, mai ales, plătește impozite.
Igor Boțan: Și plătește impozite. Deci, acolo trebuie să fie concentrate competențele, iar un rol de coordonare, un anumit rol de coordonare, de proiectare ș.a.m.d. trebuie să fie pentru comunitatea comunităților, hai să spunem așa.
Vocea Basarabiei: Întrebarea provocatoare: dar oare președintele raionului care stă deasupra dnei primar știe mai bine decât dna Casian de ce are nevoie Strășeniul?
Valentina Casian: Președintele nu stă deasupra primarului…
Vocea Basarabiei: Nu, de exemplu, consiliul nu știu care acolo.
Valentina Casian: Nu, nici Consiliul raional, nici președintele. Deci, noi nu ne subordonăm.
Vocea Basarabiei: Nu, dar el împarte banii, nu?
Igor Boțan: Nu, ei au competențe diferite.
Valentina Casian: Nu, este altă situație acum.
Vocea Basarabiei: Da, OK, dar de principiu, când vorbim despre raioane, iată dvs. v-ați bătut pentru rampa aia peste calea ferată, dar Consiliul raional zice: „Nu, noi avem alte priorități”. De unde raionul poate să știe mai bine ce vrea Valentina Casian?
Igor Boțan: Nu cred că este corect așa, pentru că sunt competențele pentru nivelul întâi și sunt competențele pentru nivelul doi. Nivelul doi, așa cum spuneam, doar coordonare, pentru că acest lucru tot e foarte important, dar adevăratele competențe de administrare trebuie să fie la nivelul întâi, la dna primar sau la colegii Domniei Sale.
Vocea Basarabiei: Da, dar nivelul întâi o să fie egoist și dna Casian o să zică: „Nu, ce vrea strășeneanul este mai important decât ceea ce vrea un locuitor într-un sat” și care o să fie subdezvoltat mereu din cauză că o să trageți plapuma și jăraticul?
Valentina Casian: Nu este corect, noi avem altă abordare și vreau doar să completez ceea ce a menționat dl Boțan. Noi, primarii, de fapt, privim raioanele ca niște extensii ale autorităților centrale, toate transferurile, practic cam 80 la sută, de la 65 la 80 la sută tot ce vine sunt transferuri cu destinație specială, pentru educație, asistență socială. Și atunci noi ne întrebăm, dacă ei au doar transferuri în cea mai mare măsură cu destinație specială, care este rolul acestor autorități?
Igor Boțan: Intermediator între ei.
Valentina Casian: Exact.
Igor Boțan: Poți face transferurile din…
Vocea Basarabiei: Adică, o interfață inutilă de multe ori?
Igor Boțan: Interfață, da. Dacă rolul coordonator al consiliilor raionale ar fi foarte clar prescris, noi am înțelege de ce e nevoie de ele, dar pentru asta cândva, pentru că ați întrebat de istorie, am avut județe…
Vocea Basarabiei: Stați un pic, acuși ajungem. Eu vreau pe dna Casian să o întreb, cum luptăm cu egoismul unui primar, care are 7.000 de locuitori, poate să adune 40 la sută din ce are nevoie și un sat ca Vulcăneștiul, de exemplu, satul Vulcănești, și nu raionul, unde sunt, dai Boje, 1.000-1.500 de locuitori, ei, grație unui specific, întotdeauna o să fie cu bugetul minim și atunci cine să le poarte de grijă celor din Vulcănești?
Valentina Casian: Acesta este și scopul elaborării acestui document, acum se lucrează la un document, o nouă strategie și o să vă povestească și dl Boțan, pentru că acum împreună cu Programul USAID „Comunitatea mea”, cu sprijinul acestui program foarte mult se lucrează la acest proces de descentralizare și pentru a uni la o masă de dialog și autoritățile locale, și centrale, și structurile asociative. Autoritățile locale și centrale până acum parcă erau pe baricade diferite, este foarte important ca în asemenea procese, în acest dialog să fie uniți toți. Și atunci, ce se propune, iată am ascultat și în cadrul evenimentului de ieri acest proces de amalgamare. Amalgamare asta înseamnă că acele autorități care nu au această capacitate administrativă pot să se amalgameze benevol, pentru asta autoritățile centrale propun acum să creeze un fond de 250 de milioane de lei pentru a sprijini financiar aceste autorități, de a le dezvolta.
Vocea Basarabiei: Haideți să explicăm cuvântul „amalgamare”, pentru că el sună savantlâcos, dar, de fapt, înseamnă: eu, care am o primărie mai mititică și un sat mai bicisnic, mă lipesc pe lângă dna Casian și-i spun – hai, dna Casian, dă-mi și contabilitățile, și fiscul matale, și asistența socială; eu vin cu ce pot – cu sărăcia mea, cu o tigaie și cu o mârțoagă.
Valentina Casian: Sigur, acum avem problema lipsei de cadre, și un specialist pentru reglementarea regimului funciar din cadrul Primăriei Strășeni ajută și Primăria din Ghelăuza, spre exemplu, Greblești, alte localități mai mici, pentru că acolo și statele de personal sunt, numărul de specialiști care este nu poate face față și nu poate presta acele servicii publice de calitate oamenilor. În afară de asta, în cadrul primăriei…
Vocea Basarabiei: Câte sate aveți iată de acestea în Strășeni care au nevoie să amalgameze pe lângă niște primării?
Valentina Casian: Iată asta o să ne răspundă, noi am solicitat, pentru că sunt create niște grupuri pe lângă toate ministerele, eu am participat în cadrul grupului creat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Finanțelor, alți primari au participat în grupul pe educație, mediu, anume pe descentralizare, și în cadrul ședinței care a fost organizată de Ministerul Finanțelor am solicitat și noi, prezentați-ne lista acelor autorități care au această capacitate financiară, și pot să… Ce înseamnă capacitate financiară, o să revin și la acest subiect. Deci, ei trebuie să aibă resursele instituționale, financiare ca să poată presta servicii așa cum spune dl Boțan, ca să fie calitatea serviciilor exact cum este și la oraș. Deci, omul de la sat nu trebuie să ducă lipsă de toate serviciile respective.
Vocea Basarabiei: Încă o întrebare pentru un primar cu experiență, o primară cu experiență. Iată, dacă tot se pornește amalgamarea și descentralizarea, și reconfigurarea, poate acum e cazul să extindeți hotarele raioanelor, să ne ducem înapoi spre județe, ideea asta care se discută despre centre regionale, care într-adevăr să fie foarte puternice și, dacă tot se amalgamează, deja să configureze niște zone puternice, care într-adevăr să aibă grijă de toți copilașii de la periferie?
Valentina Casian: Absolut de acord cu dvs., și anume acum se lucrează la acest concept, solicitarea noastră a fost ca să fie incluși în grupul de lucru și reprezentanți ai autorităților locale. De ce acest grup asupra strategiei a început să lucreze cu experți străini, de ce nu se valorifică acest potențial al experților din țara noastră? Este creată această coaliție pe descentralizare, avem experți extraordinari, de ce nu au fost din start implicați CALM-ul, autoritățile locale în elaborarea acestui concept, acestui document pe descentralizare foarte important?
Vocea Basarabiei: Eu știu de ce, pentru că e racul, broasca și o știucă la dvs. acolo, nu?
Valentina Casian: Nu e chiar așa, din moment ce noi ne-am așezat la masa de dialog, înseamnă că noi trebuie să ajungem la un numitor comun cu toții și să avem…
Vocea Basarabiei: Și puteți? Puteți să vă puneți de acord?
Valentina Casian: Putem! S-a demonstrat că putem să facem lucrul acesta, putem să-l facem.
Vocea Basarabiei: Dar nici nu toate primăriile intră în CALM.
Valentina Casian: Nu toate primăriile intră în CALM, dar CALM nu este o…
Vocea Basarabiei: Ca să înțeleagă aceștia care sunt dincolo de lentila camerei de luat vederi, CALM însemnând asociația care întrunește…
Valentina Casian: CALM este Congresul Autorităților Locale, o asociație, o structură asociativă care întrunește peste 70 la sută din toate unitățile administrativ-teritoriale din Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Indiferent de culoarea lor politică, asta trebuie să precizăm.
Valentina Casian: Indiferent de culoarea politică, nu este o structură politică și, mai mult ca atât, trebuie să punem accentul că toate instituțiile europene, mă refer la Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliul Europei, alte instituții, pun accentul pe o comunicare instituționalizată, asta înseamnă că trebuie să fie prin intermediul acestor structuri asociate.
Vocea Basarabiei: Am înțeles, promiteți că vă puteți pune de acord. Mă întorc la dl Boțan ca să ne spună povestea. 30 de ani nu au fost suficienți ca să terminăm cu experimentele, admitem, din Uniunea Sovietică s-au moștenit 45 de raioane, după aia s-a trecut la județe, după aia iar la raioane și, repet, atunci când se apropie alegerile vedem că totuși trebuie croșetată altfel harta, o mică incursiune în istoria problemei, cum s-au făcut aceste experimente și de ce nicidecum nu se cade la pace sau la un numitor comun?
Igor Boțan: Dacă e vorba de istorie, trebuie să încep de la Adam…
Vocea Basarabiei: Haideți de la Adam sau de la Ștefan, haideți mai dincoace.
Igor Boțan: De la Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir, da, acolo găsim primele reflecții foarte profunde despre organizarea administrativă a teritoriului: Țara de Jos, Țara de Sus, cetățile, ocolurile, funcțiile pe care le au pârcălabii, alți oficiali ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Temperamentul sudic, nordic, așa…
Igor Boțan: Da-da-da. Deci, vedem deja că într-o țară relativ mică vedem că sunt deosebiri care trebuie cumva, din punct de vedere administrativ…
Vocea Basarabiei: Armonizate.
Igor Boțan: Armonizate, da, luate în considerare, pentru că ai un anumit potențial infrastructural de resurse naturale și chestia asta este sugestivă, trebuie să faci astfel încât din punct de vedere administrativ să iei în considerare și alți factori.
Vocea Basarabiei: Dar știți ce mă amuză? Atunci când noi vorbim că sudul e mai temperamental sau că e mai subdezvoltat sudul, de exemplu, cuiva care, de fapt, este nordul pentru altcineva, care este mai la sud, da.
Igor Boțan: Da, noi vorbim de Moldova. În cadrul Imperiului Rus, deci am făcut un studiu: de vreo patru ori s-au făcut remanieri din punctul de vedere al hotarelor unităților administrative; în cadrul României Regale de trei ori s-au făcut reforme, venim în cadrul Uniunii Sovietice, aici, pe teritoriul Republicii Moldova de vreo cinci ori s-au făcut astfel de reforme. Deci, noi avem o preistorie, de aceea spuneam că…
Vocea Basarabiei: Da, dar 30 de ani nu sunt suficienți ca să afli care e optim?
Igor Boțan: Da, pentru că din start lucrurile au fost puse foarte clar, noi ne amintim cu toții, a fost adoptată Legea privind administrarea locală, descentralizarea, după toate standardele europene a fost adoptat proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului, cuvântul „județ” i-a speriat pe încă…
Vocea Basarabiei: Nostalgici.
Igor Boțan: Nostalgici au devenit mai târziu. Până la urmă, cu efortul partenerilor de dezvoltare în 1998 a fost implementată această reformă a administrației publice. Din punctul meu de vedere, a fost un experiment foarte bun, pozitiv.
Vocea Basarabiei: Acesta cu județele?
Igor Boțan: Da. Au fost anumite neajunsuri, dar ele puteau fi depășite într-o perspectivă relativ restrânsă.
Vocea Basarabiei: Deci, pe adversari i-a speriat cuvântul, doar pentru că a fost în cadrul României Mari, dar acum județele s-ar putea să revină?
Igor Boțan: Eu nu știu dacă s-ar putea reveni, știm că Curtea Constituțională spune că cuvântul „raion” este un fel de sinonim al cuvântului „județ”. Deci nu trebuie să ne sperie, dar pentru că m-ați întrebat, în istorie a câștigat un partid alegerile cu majoritate constituțională și a spus, „nu, revenim la raioane și facem raioane acolo unde avem branșe locale”.
Vocea Basarabiei: Partidul lui Voronin.
Igor Boțan: Da, exact! Și facem o contrareformă. După această contrareformă, trec 10 ani și avem: în 2012 reforma de descentralizare, în 2016 reforma administrației publice și iată acum avem la guvernare un nou partid, care are majoritate, are voință politică și spune: „Dlor, iată acum e momentul potrivit ca odată și odată să rezolvăm această problemă, începând de la Descrierea Moldovei și până acum, mai mult de 300 de ani, să punem punct”. Marea problemă, așa cum spunea și dna primar, este cum facem acest lucru, de data asta dacă-l facem așa să fie făcut un lucru capital la care să nu mai revenim, luăm în considerare toți factorii la care ne-am referit de-a lungul a trei secole.
Vocea Basarabiei: Iertați-mi îndărătnicia, dar vreau să vă întreb, este adevărat mitul acesta, că ați pornit de la comuniștii care au zis vertai obratno, întoarce oiștea nașului, cât la sută în general din aceste experimente îs motivații politice, pentru că am impresia că partidele de fiecare dată se gândeau la alegători și la rațiuni politice, nu la inclusiv frica de județ?
Igor Boțan: Sigur, factorul politic, așa cum vă spuneam, că nu este întâmplător, eu am fost uimit, nu este întâmplător, că tu vii de la județe, cât am avut noi, 12 județe, 10 județe, da, revii înapoi la 32 de la 40. Deci, nu s-au întors la 40, ci la 32, pentru că doar în 32 de localități, foste centre raionale aveau branșe de partid. Și iată îți fac harta asta și înțelegi că lucrurile sunt interdependente. Deci, acolo unde au branșe de partid pot influența electoratul și pot spune. „Dlor, ați avut, trebuia să ajungeți din localitatea voastră în centrul județean, trebuia să parcurgeți 40 de kilometri, acum aveți numai 20 de kilometri”.
Vocea Basarabiei: Acum pot să fiu avocatul lui Voronin? Dar Voronin poate și cu comuniștii spuneau: „Da, noi vrem să fie partiino–centrică structura asta, pentru că doar partidul poate să împartă echitabil banii și să aibă grijă, pentru că ideologia noastră comunistă îi anticapitalistă și noi avem grijă de oameni, la toți le împărțim echitabil” sau un alt partid care spune: „Numai noi putem să facem iluminat stradal și numai noi știm cum să așezăm asfaltul și să-i facem fericiți”?
Igor Boțan: Da, există factorul acesta și el este invocat, se speculează, pentru că noi ne uităm și la rezultatele sondajelor de opinie. Dacă te uiți la rezultatele sondajelor de opinie doar aproximativ 8-10% din cetățenii Republicii Moldova ar vrea ca primăriile să aibă mai multe competențe și primăriile să rezolve problemele la nivel local, nu e nevoie de implicarea centrului în aceste lucruri, centrul are problemele lui strategice pentru dezvoltarea țării, dar eu în localitatea în care sunt eu, am domiciliul meu, vreau aceste probleme să le rezolv cu dna primar, nu am nevoie mai mulți să se implice.Da, resursele trebuie redistribuite, dar eu la nivel local și dna primar ca manager al localității mele trebuie să aibă toate împuternicirile. Eu trebuie să comunic cu dna primar, dna primar trebuie să ia decizii și dacă venim la amalgamare, amalgamarea e un lucru extraordinar de pozitiv și localitățile mici la care v-ați referit dvs. trebuie să știe că ele nu sunt scoase din joc, ele vor alege, aceste localități mici vor alege un primar, de exemplu, pe dna Casian, dar deciziile potrivit conceptului și legii le iau consilierii și atunci, ca nici o localitate din acestea mici, cum ziceți dvs., mai sărăcuță să nu fie ruda săracă, ea trebuie să aibă cota ei de consilieri în Consiliul comunal, care adoptă deciziile și deciziile căruia sunt obligatorii pentru dna primar.
Vocea Basarabiei: Apropo, am o întrebare provocatoare – cum dvs., primarii, să nu fiți, să zicem, robii partidelor, pentru că, iată, dl Boțan spune că dvs. decideți, numai că guvernarea centrală, care e construită pe baze partinice, în competiția democratică ea pregătește pedagogii, doctorii, asistenții sociali, centrala vă dă dvs. funcționarii aceștia, deci dvs., vreți-nu vreți, și pe linia asta sunteți dependenți de ei? Doi: partidele organizează alegerile, partidele vă propulsează, cel puțin la primul mandat, și atunci spuneți-mi, dar cât puteți de sincer, relația cu partidele e răul necesar sau nu? Sau se poate obține așa o relație, încât totuși să nu fiți robii partidelor, inclusiv pentru că stați și așteptați banii de la ei, specialiștii de la ei și ei să vă deseneze harta, ei să vă dea legile, ei să vă spună cât durează mandatul ș.a.m.d.? O mulțime de întrebări…
Valentina Casian: O mulțime de întrebări, dar în fața dvs. este un primar care niciodată nu a fost robul unui partid. Niciodată!
Vocea Basarabiei: Și slavă Domnului! Mulți îmi doresc de aceștia.
Valentina Casian: Noi vrem să fugim de toate astea, pentru că, într-adevăr, până în prezent am avut situația când consiliile raionale, de fapt, și acum mai sunt pe alocuri, sunt niște pârghii. Partidele au avut nevoie până la moment ca să mențină aceste consilii raionale anume pentru distribuirea pe criteriul politic a resurselor financiare. Noi nu ne dorim acest lucru și noi permanent am bătut alarma: nu dorim să fie, pentru că nu este corect, trebuie să fie o repartizare echitabilă, nu pe criterii politice. Pot să vin și cu unele exemple, situația care era norma de defalcare atunci când îți stabilea Consiliul raional norma de defalcare, adică norma de bani care trebuia să vină la nivelul întâi era stabilită pe criteriul politic. De ce trebuie să depind eu de un careva Ghiță de la Micăuți și să sufere cetățenii întregului municipiu? (…)
