În ultimele două decenii, Federația Rusă a aplicat în mod sistematic presiuni economice asupra Republicii Moldova pentru a-și impune influența geopolitică și a descuraja apropierea acesteia de Uniunea Europeană. Fie prin embargouri selective, restricții comerciale sau amenințări energetice, Moscova a urmărit constant să mențină Chișinăul într-o stare de dependență economică și vulnerabilitate politică.
Aceste acțiuni nu au fost simple decizii comerciale, ci forme deliberate de presiune menite să forțeze Republica Moldova să rămână în sfera de influență a Kremlinului. În cele ce urmează, demontăm principalele mituri răspândite de propaganda rusă și oferim o analiză bazată pe date concrete.
Mitul 1: Rusia doar își protejează piața, Moldova s-a autoexclus
Adevărul: Embargoul din 2006 asupra vinurilor moldovenești nu a avut la bază motive obiective de calitate sau siguranță alimentară. A fost impus exact în momentul în care Republica Moldova făcea primii pași concreți spre integrarea europeană. Relațiile comerciale s-au reluat doar după ce Chișinăul a făcut concesii politice favorabile Moscovei.
Mitul 2: Moldova și-a creat singură criza, pierzând piața rusă din cauza politicilor pro-europene
Adevărul: Embargourile impuse în 2013, 2014 și 2022 nu au fost întâmplătoare. Ele au fost reacții directe la semnarea Acordului de Asociere cu UE și la alinierea Republicii Moldova la sancțiunile internaționale impuse Rusiei după invazia Ucrainei. Aceste măsuri nu au fost sancțiuni economice neutre, ci unelte de intimidare politică. Exporturile către Rusia au scăzut de la peste 1 miliard USD în anii 2000, la doar 144 milioane USD în 2023, potrivit datelor Biroului Național de Statistică – cel mai scăzut nivel din istorie.
Mitul 3: Moldova nu poate supraviețui economic fără Rusia
Adevărul: Realitatea economică arată contrariul. După 2014, Republica Moldova a accelerat procesul de diversificare a piețelor, iar Uniunea Europeană a devenit principala destinație pentru exporturi. România a devenit cel mai important partener comercial, iar în 2022, peste 60% din exporturile moldovenești s-au îndreptat spre UE. Sprijinul european – sub formă de asistență financiară, investiții și acces pe piața comună – a compensat pierderile cauzate de restricțiile impuse de Rusia. În timp ce Moscova a folosit comerțul ca pârghie de constrângere, UE a oferit un parteneriat bazat pe reguli și respect reciproc.
Pentru Republica Moldova, înțelegerea modului în care Rusia a transformat relațiile comerciale într-un instrument politic este vitală pentru formularea unor politici publice realiste. Consolidarea rezilienței economice înseamnă diversificarea continuă a piețelor de export, investiții în securitatea energetică și infrastructură și întărirea parteneriatelor strategice cu Uniunea Europeană și alți actori internaționali.
