Peste 5000 de oameni au murit în Turcia și Siria în cutremurele de luni, 6 februarie, potrivit bilanțului actualizat, și mulți alții au fost răniți. Bilanțul tragediei continuă să crească iar echipele de salvatori lucrează din greu pentru a-i salva pe cei rămași în viață printre dărâmături, dar se confruntă și cu temperaturi care au coborât mult sub punctul de îngheț.
Cercetătorii de la Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP) arată că principala diferență între cutremurele care s-au produs luni în Turcia și cele care produc în zona seismică Vrancea este că cele din Turcia au fost de suprafață, în timp ce în România au loc în general cutremure de adâncime. De aici și amploarea distrugerilor, care este mult mai mare în cazul seismelor de suprafață. Lucrul pe care îl au în comun cele două tipuri de cutremure este faptul că ele nu pot fi prezise, potrivit lui Mircea Radulian, cercetător INFP, scrie Digi24.
„Este o deosebire destul de mare între ceea ce se întâmplă în Turcia în momentul de față și ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor în Vrancea. Gradul de avariere și pierderi de vieți omenești este semnificativ mai mare în Turcia, având în vedere că fenomenul care a apărut aici este de o mare amploare. În România, cea mai mare problemă este a cutremurelor din Vrancea. E o deosebire însă între ceea ce se întâmplă în Vrancea și ce se întâmplă în alte zone, cum ar fi Turcia, pentru că sunt cutremure de adâncime. Fiind cutremure de adâncime, ele au efecte mai mici, comparativ cu cutremurele de suprafață – cel puțin pentru zona unde produc, cele de suprafață produc pagube foarte mari, după cum s-a întâmplat acum în Turcia. Cutremurele de adâncime sunt mai puțin periculoase, însă au totuși efecte destul de mari la distanță mare, cum ar fi Bucureștiul, Iașiul”, a explicat Mircea Radulian, cercetător INFP, marți, într-o intervenție la Digi24.
El a catalogat activitatea seismică din România, în aces moment, ca fiind normală, o perioadă de „calm seismic”.
„România se află de mai mult timp într-o perioadă de activitate moderată și slabă. Se știe că Vrancea are perioade mai calme, care pot să ajungă la câteva zeci de ani, dar sunt și perioadele active, în care apar cutremurele mari.”
Un astfel de cutremur mare „se va produce cu siguranță”, potrivit cercetătorului, însă nu poate fi prezis momentul.
„Ca să facem prognoze este foarte dificil. Știm cu toții că producerea cutremurelor din Vrancea nu este foarte periodică, nu este regulată. Sunt perioade în care nu sunt cutremure mari, însă cu siguranță în viitor vom avea și cutremure mai mari. Din date pur statistice, pe o perioadă de câteva secole, în general apar cam două-trei cutremure peste magnitudine 7 pe secol. Deci, dacă ne gândim pur statistic, trebuie să avem în vedere că există această posibilitate”, a subliniat Mircea Radulian, reluând că mișcările seismice nu pot fi prevăzute.
Citește și: Cinci cutremure în decurs de două ore în zona seismică Vrancea. Cel mai puternic a avut magnitudinea de 4,5
