Alexandru Munteanu, candidatul la funcția de prim-ministru propus de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), dezminte informații apărute în presă, potrivit cărora și-ar fi administrat o parte din afaceri printr-un avocat cipriot sancționat internațional după invazia Rusiei în Ucraina.
El a subliniat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că este dispus să ofere informații despre fiecare investiție adusă, companie deschisă și decizie luată.
„Sunt gata să răspund pentru fiecare investiție adusă, companie deschisă și decizie luată. Dar pot face asta doar dacă mă întrebați și mă lăsați să răspund. Graba de a face acuzații, fără chibzuință și fără să ne intereseze răspunsul, dăunează societății noastre în ansamblu, nu doar reputației mele. Pentru că anulează dialogul și investigarea adevărului – anume acestea ar trebui să ne intereseze, nu denigrarea nefondată care aduce scandal și neîncredere în loc să aducă dialog și obiectivitate. Vom reuși să ne construim societatea dorită doar dacă vom lucra împreună – cu critică bazată pe fapte, nu prin a ne distruge reciproc, fără drept la replică”, a subliniat Alexandru Munteanu.
El a menționat că a primit pe pagina oficială întrebări despre companiile și fondurile administrate și tocmai când pregătea răspunsurile, acuzațiile deja au fost publicate.
„Voi răspunde pe rând aici, am certitudinea că cetățenii merită cât mai multă onestitate și deschidere:
Dezmințirea nr. 1: În prezent, nicio companie de-a mea nu este înregistrată în regimul fiscal special din Insulele Virgine Britanice.
Anterior, am administrat companii înregistrate în state cu regimuri fiscale speciale. De ce? În perioada respectivă, companiile căutau astfel de regimuri fiscale nu doar pentru optimizarea fiscală, ci și pentru cadrul legal aplicabil și optimizarea transferurilor bancare. De exemplu, Cipru, stat-membru al UE, era o opțiune acceptată de toți investitorii instituționali și alți parteneri europeni care se conduc de listele OECD. Sau – alt exemplu – Insulele Virgine Britanice (BVI) care făceau parte din practica internațională financiară clasică. Organizații cu renume erau înregistrate acolo pentru că era aplicabilă legea corporativă britanică, dar și pentru costurile mai mici comparativ cu jurisdicțiile europene (precum Austria sau Olanda).
Pentru efectuarea investițiilor, inclusiv alături de instituții precum fondurile suverane, BERD-ul, era necesar să creăm vehicule investiționale conforme cu legislația internațională, iar legea britanică — neaplicabilă în Ucraina sau Moldova — oferea la acel moment cadrul legal necesar. Toate aceste lucruri au fost coordonate cu investitorii, inclusiv europeni, iar toate fondurile internaționale de investiții foloseau structuri similare. Chiar și Școala Internațională din Kyiv, de care mă ocupam pe atunci (un ONG cu 53 de națiuni reprezentate), folosea acest cadru.
Nimeni nu încerca nimic să ascundă, dimpotrivă, consultam anual lista OSCE privind jurisdicțiile „albe”, „gri” și „negre”, care se actualizează periodic. BVI s-a aflat mult timp pe lista albă. Ulterior, în jurul anului 2019, am închis toate companiile din această jurisdicție.
Dezmințirea nr. 2: Am renunțat la serviciile firmei cipriote de avocatură, una din cele mai mari din Cipru pe atunci și licențiată de autoritățile locale, imediat – adică efectiv peste noapte – când am aflat legătura cu oligarhii ruși și a apărut în lista sancțiunilor occidentale, adică după invazia rusă în Ucraina. Până atunci nu se cunoșteau aceste informații.
Ca să înțelegem mai clar cum funcționau lucrurile în acea vreme – în Cipru, firma de avocatură menționată era una dintre cele mai mari companii. Foarte multe fonduri cu reputație bună aveau contract pentru servicii de avocatură cu ei. Mai mult decât atât, când am venit să lucrez pentru Dragon Capital în Ucraina, ei colaborau deja cu această firmă. Însă nu m-am văzut niciodată cu acest om, nu am fost la ei în birouri și nu i-am primit la mine în birou. Colaborarea cu această companie era o moștenire a relațiilor contractuale anterioare ale Dragon Capital, cu care, de fapt, lucrau foarte multe companii serioase.
Iar în momentul în care a fost expusă legătura lor cu regimul de la Kremlin, am întrerupt orice colaborare, ca și multe alte firme investiționale, iar firma respectivă a ieșit din business.
Dezmințire nr. 3: Nu eram în consiliul fabricii Natur Bravo în anii în care se aduc acuzațiile din articol. În 2005 am reprezentat fondul american WNISEF și am reorganizat întreprinderea. În 2007 am părăsit Horizon Capital/WNISEF și am trecut la Dragon Capital, an în care s-au vândut acțiunile întreprinderii Natur Bravo. Nici nu cunosc și nu am cum să port vreo responsabilitate pentru ce a făcut întreprinderea respectivă în 2016, adică peste 9 ani. Nu-mi este clară acuzația în această poveste și este imposibil să răspund pentru o companie cu care nu am nicio legătură.
Dezmințire nr. 4: Nu am fost membru al Consiliului Băncii și nu am participat la finalizarea tranzacției Fincombank din 2007. Eu am plecat de la bancă în acel an. Am fost de două ori membru al Consiliului MAIB, prima oară când Horizon Capital/WNISEF a achiziționat pachetul împreună cu BERD (la începutul anilor 2000), și am revenit prin 2010 în calitate de membru independent, fără a fi acționar. În acea perioadă s-a făcut prima tentativă de a fura acțiunile acționarilor străini (aproximativ 40%) și, de fapt, cred ca am contribuit mult ca aceste acțiuni să fie întoarse. Din nou, nu-mi este clară acuzația, dar răspund cu mare drag”, a subliniat candidatul PAS la funcția de premier.
Alexandru Munteanu a mai spus că întotdeauna s-a ghidat de principii și nu de „profituri ușoare” și este gata oricând să ofere detalii, „dar o pot face doar dacă există o abordare profesionistă și onestă – și dacă ne ascultăm”.
El a mai adăugat că va accepta în perioada următoare mai multe invitații la emisiuni pentru a oferi cetățenilor răspunsuri bazate pe fapte și informații verificate.
Explicațiile candidatului PAS la funcția de premier vin în contextul în care în presă a apărut o investigație despre afacerile sale, în care se spune că Alexandru Munteanu și-ar fi administrat o parte din afaceri printr-un avocat cipriot sancționat internațional după invazia Rusiei în Ucraina.
Articolul a apărut la o zi după ce președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, a anunțat public că Alexandru Munteanu va fi candidatul propus de formațiune la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.
