În depozitele de la Cobasna s-ar afla în prezent circa 14 000 de tone de muniții, dintre care aproximativ 2 800 de tone constituie masa netă de exploziv. Datele se regăsesc într-un raport comun publicat astăzi de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Agenția de Informații Militare (AIM) a Ministerului Apărări.
Studiul intitulat „Depozitul de la Cobasna: demontarea miturilor”, prezintă o evaluare tehnică și de securitate a depozitului de muniții din localitatea Cobasna, situat în regiunea transnistreană și aflat, de facto, sub controlul Rusiei.
Directorul SIS, Alexandru Musteața, a precizat în cadrul unei conferințe de presă că, de mai bine de două decenii, depozitul de muniții de la Cobasna a fost prezentat de mai multe ori în spațiul public drept o „potențială catastrofă de proporții regionale”, iar acum acest raport prezintă date care demontează aceste „narațiuni false”.
„Depozitul de la Cobasna a fost adesea prezentat de unii exponenți ai regimului separatist din stânga Nistrului, de persoane din conducerea Federației Ruse, dar și de anumite voci autohtone drept o potențială catastrofă de proporții regionale. Acest raport prezintă date tehnice de depozitare, caracteristici ale munițiilor, calcule inginerești și particularități ale terenului care demontează narațiunile false și descriu consecințele reale ale unei potențiale explozii. Instituțiile noastre au decis să răspundă acestor afirmații nu cu alte declarații, ci cu date concrete”, a precizat Alexandru Musteața.
La rândul său, Radu Cîșleanu, directorul Agenției Informații Militare, a menționat că depozitul de muniții de la Cobasna, creat de autoritățile sovietice în anii 1940, se află în prezent sub control de fapt al Federației Ruse, prin intermediul Grupului Operativ al Trupelor Ruse staționate ilegal în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
El a mai precizat că Rusia nu și-a îndeplinit angajamentele luate la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999, fiind evacuate sau distruse doar o parte a stocurilor de muniții depozitate la Cobasna.
„Singurele progrese au vizat evacuarea și distrugerea parțială a stocărilor de muniții. În perioada 2001-2004, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22.000 de tone de muniții au fost evacuate sau distruse. Ulterior, procesul a fost blocat de partea rusă. Ultimele evaluări și vizite OSCE din acea perioadă indicau că în 2006, la Cobasna mai erau stocate aproximativ 20 000 de tone de muniții. Analiza noastră arată că, în aproximativ 20 de ani, o parte din aceste stocuri a fost consumată în cadrul activităților de instruire și exercițiilor desfășurate de trupele ruse și de structurile de forțe separatiste. În consecință, estimăm că, în prezent, în complex se mai află circa 14 000 de tone brut de muniții. Este însă esențial să facem distincția între masa brută a munițiilor și cantitatea efectivă de material exploziv. Din cele aproximativ 14 000 de tone existente, estimăm că doar în jur de 2800 de tone reprezintă încărcătură explozivă propriu-zisă. Restul stocului este constituit din carcase metalice, ambalaje, componente inerte și muniții de simulare fără încărcătură explozivă”, a punctat Radu Cîșleanu.
Potrivit oficialului, stocurile de muniții de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură construcție, ci sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste 1 kilometru pătrat.
„Această dispersare, împreună cu separarea pe compartimente a infrastructurii și protecția oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ posibilitatea producerii unei detonări simultane a întregului depozit. Prin urmare, scenariul realist al unui incident major la Cobasna nu este cel al unei singure explozii de proporții regionale. Mai mult probabil, ar fi un fenomen de detonare succesivă, incendii și explozii localizate, pe măsură ce focul s-ar propaga în anumite zone ale complexului. Incidentele similare produse în Bulgaria, Cehia, Ucraina și Federația Rusă susțin pe deplin acest tip de evoluție. Simulările noastre indică faptul că efectele directe al exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ 2 km de epicentru. Această distanță corespunde aproximativ distanței dintre zona tehnică a complexului și cea mai apropiată localitate. Cu alte cuvinte, riscul asociat depozitului de la Cobasna trebuie tratat cu maximă seriozitate, dar trebuie evaluat pe baza criteriilor și caracteristicilor tehnice reale ale stocurilor și al infrastructurii, nu prin scenarii care presupun detonarea instantanee și simultană a întregii cantități de muniții”, a spus Radu Cîșleanu.
Totodată, raportul prezentat de SIS și AIM infirmă și scenariile potrivit cărora un eventual incident la Cobasna ar putea produce o explozie comparabilă ca forță cu utilizarea unei arme nucleare. Conform concluziilor raportului, asemenea scenarii pornesc de la o confuzie între masa totală a munițiilor și cantitatea netă de substanță explozivă și nu iau în considerație particularitățile tehnice ale depozitării munițiilor, care fac improbabilă detonarea simultană a întregului stoc.
Directorul SIS, Alexandru Musteața, a subliniat că depozitul de muniții de la Cobasna reprezintă un risc, dar acesta este limitat și controlabil. „Nu reprezintă o amenințare existențială pentru regiune, așa cum a fost prezentat în mod repetat în scopuri geopolitice”, a explicat el.
Potrivit directorului SIS, depozitul de la Cobasna a fost, timp de peste 20 de ani, un instrument de presiune folosit împotriva Republicii Moldova. „Răspunsul nostru nu este să ignorăm riscul, dar să-l explicăm corect, cu parametri verificabili. Federația Rusă trebuie să-și retragă trupele imediat, necondiționat și pașnic din Republica Moldova, pentru că prezența lor este nu doar ilegală, dar și nejustificată”, a conchis Alexandru Musteața.
Raportul integral poate fi consultat mai jos:
