Vocea Basarabiei: Astăzi discutăm cu dna Violeta Crudu, care este primară la al doilea mandat, opt ani la Primăria Cruzești. Dna primară, mulțumim mult că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei, vocea care ne unește, să vorbim despre cât de pregătită este astăzi Republica Moldova să spună că drumul pe care se îndreaptă este un drum corect, despre ce pot face femeile în societate și cum se descurcă ele, dacă până nu demult se credea că femeia mai degrabă trebuie văzută la bucătărie cu cratița în mână, să aibă grijă de copii, să-i crească, să-i educe și bărbatul să fie cel care decide și pe plan politic, și nu doar politic problemele statului.
Violeta Crudu: Vă mulțumesc pentru invitație! Este o onoare pentru mine să fiu aici, mai ales știind că foarte multă lume, inclusiv din comunitatea mea, părinții mei ascultă Vocea Basarabiei și au ascultat-o mereu și știu sigur că vom fi auzite și de oamenii care mă cunosc, de aceea sper să avem o emisiune interesantă și bună.
Vocea Basarabiei: Vreau pentru început să ne spuneți, totuși, cum se descurcă azi primarii, ținând cont că bugetele sunt austere, dacă ținem cont de ceea ce se direcționează de la centru spre comunitate, bani puțini, dar și bugetul statului nu-i atât de bogat ca să trimită mai mult în pușculița satului, iar pe de altă parte, nevoile sunt mari și investițiile se cifrează cu multe-multe zerouri. De unde bani, cum se descurcă primarul?
Violeta Crudu: Se descurcă cu foarte mult entuziasm pe care îl au și foarte multă dăruire de sine, pentru că eu cred că astăzi doar aceasta ne ține pe noi în aceste funcții. În momentul în care intri și vezi cât de mult te poți implica pentru a aduce o schimbare în localitatea ta, cumva lucrurile vin de la sine și dacă mai găsești lângă tine și o echipă foarte bună, așa cum avem noi de obicei în localități sau care au mai rămas încă prin primării, atunci lucrurile să știți că se mișcă și la noi, chiar dacă nu avem bani atât de mulți cum ne-am dori, dar bani probabil n-o să ne ajungă niciodată. Mă bucur că astăzi foarte multe primării deja implică și diaspora în procesul acesta de guvernare. Vreau să vă zic că eu săptămâna trecută am organizat un eveniment în localitate dedicat femeilor și am apelat la sponsori care, de fapt, sunt bărbați din localitate și am avut foarte mulți care au răspuns pozitiv și asta m-a bucurat foarte mult, chiar unii cu plăcere au venit și au făcut anumite donații.
Vocea Basarabiei: Deci, locul pentru lucruri frumoase încă e un loc de cinste?
Violeta Crudu: Exact și avem foarte multe bune practici, inclusiv de la foarte multe primare din țară, or vorbeam despre cei plecați de acasă, din diasporă, ei tot văd, ei comunică cu vecinii lor de acolo și văd cum se implică ei și atunci se implică fiecare deja…
Noi suntem luate drept exemplu în partea aceasta estică a Europei și de câte ori mergem la diverse ședințe peste hotare, acolo unde suntem invitate, suntem date drept exemplu, iată, Republica Moldova are un procent bun de reprezentativitate a femeilor.
Vocea Basarabiei: Dar din cele 898 de primării câte au la cârma lor doamne?
Violeta Crudu: Suntem 201 femei primare. Este în creștere acest număr, dar noi suntem luate drept exemplu în partea aceasta estică a Europei și de câte ori mergem la diverse ședințe peste hotare, acolo unde suntem invitate, suntem date drept exemplu, iată, Republica Moldova are un procent bun de reprezentativitate a femeilor.
Vocea Basarabiei: Dar a patra femeie primară încă mai lasă loc ca să fie îmbunătățită situația?
Violeta Crudu: Vreau să vă zic cum am devenit eu primară, pentru că eu nu prea aveam de gând să intru în cursa electorală, eram consilieră locală, deja mă implicasem, am fost și ONG-istă, am avut un ONG cu care am câștigat niște proiecte pentru localitate, lucram la Primăria Chișinău, eram șefă de direcție, o direcție micuță, dar interesantă, cu activități sociale și aveam în vecinătate două primare – dna primară de Budești, dna Costiuc, care e un titan în domeniu și dna primară de la Colonița. Și iată, cumva lumea zicea: „Dar de ce să nu avem și noi o femeie primară?”, pentru că despre dna Costiuc se vorbea foarte frumos și se vorbește în zona noastră și cumva una de la alta ne inspirăm, ne influențăm. Bunăoară, eu mă inspir și m-am inspirat foarte mult în activitatea mea de la dna Badan…
Vocea Basarabiei: Dna Badan e primară la Selemet, Cimișlia, dar este și președinta Congresului Autorităților Locale?
Violeta Crudu: Da. Și am luat foarte multe lucruri frumoase de la ea, inclusiv cum își promovează localitatea, cu tradiții…
Vocea Basarabiei: Festivalul iProsop…
Violeta Crudu: Exact așa am pus și eu la Hramul satului prosoape pe porți, deci încercăm să luăm una de la alta bunele practici. Ori dna Valentina Casian, care este pentru mine o mentoră în ceea ce înseamnă verticalitate.
Vocea Basarabiei: Dna Casian conduce municipiul Strășeni?
Violeta Crudu: Da, conduce municipiul Strășeni. Și mai avem tare multe femei frumoase și foarte-foarte dedicate în acest domeniu.
Nu mai este deja atractiv pentru noi nici guvernul, nici altă instituție de stat. Cred că totuși partea financiară este cea care îi ghidează pe cetățeni.
Vocea Basarabiei: Dna primară, și dacă e atâta entuziasm, e atât de mare efortul care se pune astăzi pentru ca să fie îmbunătățite condițiile de trai în mediul rural, de ce rămân pustii localitățile?
Violeta Crudu: Asta mă întrebam și eu și o întrebam și pe fiica mea care a fost acasă. Eu am două fete și cea mai mare a făcut studiile peste hotare, în Olanda, a făcut și masteratul și o întrebam: „Cătălina, de ce totuși atâta lume pleacă?”, pentru că cei mai buni, inclusiv colegii ei de la „Ion Creangă”, sunt acum peste hotare și ea mi-a zis că motivația e financiară, dar și posibilitățile pe care le au ei acolo, concurența adevărată și sănătoasă. Probabil, acesta este unul dintre aspectele la care vă referiți. Am și cea de-a două fiică, care este elevă la „Mircea Eliade”, un liceu bun, pro-românesc, cu valori, recent am mers la ședința cu părinții și mi-a fost cumva trist să descopăr că, de fapt, toată lumea își pregătește copiii pentru plecare. Și ce am mai observat în ultima perioadă și cred că ați observat și dvs., foarte mulți specialiști din administrația publică locală și centrală se duc în proiecte, deci e deja un alt fel de migrație.
Vocea Basarabiei: Totuși, banul motivează cetățeanul.
Violeta Crudu: Exact așa îmi zicea și mie cineva: „De ce nu mergi într-un proiect? Tu ești bună și ai putea să te manifești în altă parte”. Nu mai este deja atractiv pentru noi nici guvernul, nici altă instituție de stat. Cred că totuși partea financiară este cea care îi ghidează pe cetățeni.
Vocea Basarabiei: Și atunci, localitățile vor continua să se depopuleze sau cum vedeți dvs. perspectiva lor? Aici, în preajma Chișinăului, situația e alta, dar în Moldova profundă e un alt contrast.
Violeta Crudu: Dimpotrivă, aici în suburbii noi vedem migrația aceasta internă, unde oamenii din diverse localități vin lângă Chișinău și aici își construiesc case. Eu pot să spun acest lucru după numărul de autorizații, de certificate de urbanism pe care noi le eliberăm și ele sunt în creștere după pandemie, dar în satele îndepărtate, eu, de exemplu sunt din Șerpeni, Anenii Noi, din Cruzești este soțul meu, deci am devenit primară în satul soțului meu.
Vocea Basarabiei: Deși Anenii Noi tot e la o aruncătură de băț de capitală, nu-i chiar atât de departe.
Violeta Crudu: Dar și acolo încă continuă această plecare a tinerilor. Pe lângă aceasta și în Cruzești, flăcăii satului, cum le zic eu, sunt practic toți plecați. Deci, când mai organizam, mai avem niște sărbători de Bobotează, deși Cruzeștiul este o localitate foarte aproape de Chișinău are niște tradiții pe care satul le păstrează foarte bine și la noi de Bobotează vine ceata, și-i așteptăm, tot satul așteaptă să vină ceata, mai ales familiile unde sunt fete mari, și ei după asta organizau un joc. Iată că în ultimii doi ani noi nu mai avem ceată și nu se mai organizează jocul. Or, acesta este un semn alarmant.
Vocea Basarabiei: Bine, și se vor investi bani mulți și foarte mulți să se îmbunătățească infrastructura, să fie aduse serviciile publice de calitate mai aproape de cetățean, dar la un moment dat întrebarea se va pune – cui să-i mai oferim servicii?
Violeta Crudu: Știți cui? Bătrânilor care rămân, pentru că vorbeam zilele trecute cu cineva și observ asta, foarte multe primării, inclusiv este ideea mea pe care vreau s-o implementez acum, au început să reabiliteze niște clădiri pe care le au și să le transforme în centre de zi pentru bătrâni, acum și pentru refugiați. Exact așa avem și noi două clădiri ale unei grădinițe care deja nu mai activează și mă gândeam că aș investi în ele, chiar am și o idee de proiect, dar deja trecem în altă parte a problemei, că noi atragem investiții și ne trezim că nu avem cum să le întreținem.
Noi am construit până acum grădinițe și școli care rămân pustii și va trebui să le transformăm în centre pentru bătrâni.
Vocea Basarabiei: Iată, vedeți, și asta e o problemă?
Violeta Crudu: Și asta este o problemă și exact despre asta vorbeam cu dna Badan și cu dna Ceaglîc, de la Calfa, la una din ședințele trecute, pentru că dumnealor au niște centre pentru bătrâni pe care le întrețin și nu mai au surse de finanțare, iar Ministerul Muncii nu vrea nicidecum să se implice. Și am zis că trebuie să facem un demers comun și să vedem cu noul ministru, care cândva ne-a fost și formator la niște cursuri pentru femei și am zis că împreună cu dl Buzu trebuie să vedem, să mișcăm cumva, pentru că noi vedem tendința care este astăzi în societate. Noi am construit până acum grădinițe și școli care rămân pustii și va trebui să le transformăm în centre pentru bătrâni.
Vocea Basarabiei: Am reținut corect, două grădinițe nu mai funcționează la Cruzești?
Violeta Crudu: Noi am avut două sedii, niște case vechi și iarăși din cauză că în școală sunt puțini copii cu banii primiți de la Guvernul României am creat un complex educațional și la etajul întâi al școlii am făcut grădiniță, iar la etajul am făcut școală. Dar a fost o idee foarte bună, acum dna directoare zice că, dacă n-ar fi fost grădinița, școala n-ar mai fi existat în localitatea noastră.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus că acum preocuparea e ca să îmbunătățiți, într-un fel, condițiile de viață ale vârstnicilor, dar o localitate îmbătrânită, iarăși despre ce perspectivă poate fi vorba?
Violeta Crudu: Exact despre asta vorbeam, observ acum la Budești dna Costiuc a creat un astfel de centru, pe care când am fost la Istanbul la o conferință tot cu femeile primare și dădeam bune practici l-am dat ca și exemplu, și observ că ei acolo deja încep să invite bătrânii și să se ocupe cu ei, exact cum este peste hotare această experiență. Îi învață cum să lucreze la computer sau diverse alte activități, deci, noi înlocuim cumva tineretul cu bătrânii.
Vocea Basarabiei: Și peste 10 ani, dacă tot se înlocuiește tineretul cu vârstnicii, atunci situația va arăta și mai tristă?
Și eu cu regret constat că situația va arăta mai tristă. Nu știu de ce nu pot să fiu astăzi foarte optimistă și mai multă lume bună cu care am vorbit în ultima perioadă este exact de aceeași părere, pentru că nu știu cum am avut așa o speranță, care încet-încet dispare și ea. Și dacă mai dispare și speranța aceasta pe care noi ne-o creaserăm de vreo doi ani, nu știu dacă mai putem cumva…
Vocea Basarabiei: Dar în puterea cui e ca să schimbe situația în bine, pentru că nici nu poți să plasezi întreaga responsabilitate pe umerii guvernului, pe umerii deputaților?
Violeta Crudu: Nu poți, pentru că și situația politică din ultima perioadă a făcut astfel încât să ne mișcăm în alte direcții, să investim în alte locuri, vedeți câți bani s-au investit pentru refugiați sau pentru centrele acestea, dar ar trebui cumva să ne mobilizăm și să vedem, eu de obicei mă gândesc că singura noastră salvare sunt experții de peste hotare, care au trecut deja prin experiența noastră și cred că doar ei ar putea cumva să ne ajute să ieșim din acest impas.
Vocea Basarabiei: Dar știți cum se zice, cine îl salvează pe cel care se îneacă? Tot el.
Tot el sau altă soluție ar fi, eu sunt și unionistă, ar fi unirea cu România și atunci, eu cred că noi am putea salva situația.
Vocea Basarabiei: Apropo, deseori aud această constatare de la cetățenii Republicii Moldova că mai degrabă drept colac de salvare ar putea servi unirea Republicii Moldova cu România. Asta înseamnă că își pierd cetățenii încrederea în statul lor? Și aceste sondaje de opinie deseori ce arată? Că lumea cel mai mult se teme de război, de lipsa unui loc de muncă și de viitorul copiilor.
Violeta Crudu: Eu mă bucur să constat exact ca și dvs., pentru că era o perioadă când acesta era un subiect tabu, iar în ultima perioadă, după ce se analizează totuși, lumea conștientizează că noi de unii singuri nicidecum nu ne descurcăm. Și toată lumea zice că o să ne ajute Europa, dar Europa cine sunt? Este fiica mea, este cumnata mea, care-i în Germania, este sora mea, care-i în Italia, sunt rudele, sunt iarăși oamenii noștri, care lucrează acolo și din impozitele lor ne trimit bani ca să ne întrețină pe noi. Eu vreau să cred foarte mult că noi vom ajunge să devenim membri ai Uniunii Europene, dar cred că acest parcurs va fi unul foarte îndelungat, de aceea cred cu siguranță că România este acea care ne poate ajuta și care ne ajută în continuare. Eu am făcut cândva și studii la București, am fost în prima generație de elevi basarabeni care au plecat la București, am învățat la un liceu foarte prestigios, „Gheorghe Lazăr”, și acum când merg la București, să știți că s-a schimbat foarte mult după anii ’90. Or, noi toți acum beneficiem de alocații pentru copiii noștri, inclusiv copiii mei au avut alocații și probabil mai mult de jumătate din toți cei care dețin cetățenia română. Și oamenii încep să vadă lucrurile reale pe care le face România pentru noi, or la noi s-au construit sute de grădinițe cu ajutorul României și multe alte proiecte care au schimbat fața Moldovei.
