Mitropolia Moldovei se arată convinsă că pierde teren din cauza războiului dus de Moscova în Ucraina Mitropolitul Vladimir i-a fi trimis o scrisoare Patriarhului Kiril, în care îi spune că, după invazia Rusiei în Ucraina, Mitropolia Moldovei, ca parte a Bisericii Ortodoxe Ruse, este percepută drept un „avanpost al Kremlinului” și un „susținător” al războiului, ceea ce îi pune în pericol existența. Dar de ani de zile există un schimb dur de replici între Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei. Sergiu Curnic, parohul Bisericii de Lemn din Chișinău, subordonată Mitropoliei Moldovei, e de părere că enoriașii nu trebuie să fie folosiți în jocurile de culise. Un dialog comun între conducătorii celor două patriarhii de la București și Moscova ar pune capăt acestei dispute.
Sergiu Curnic: Știți, eu când am fost numit preot în satul Palanca și m-am dus să slujesc, așa m-am bucurat că sunt preot și am să slujesc și eu la biserica mea, dar când m-am dus în sat, am găsit biserica prăbușită.
Vocea Basarabiei: În ce an?
Sergiu Curnic: În 2002. Și nu aveam unde să slujesc. Era o biserică de lemn foarte veche, ca în timp, restaurând această biserică și următoarele două, care sunt la Porțile Orașului, pe teritoriul Muzeului Satului, m-am inspirat de o pasiune că nu pur și simplu eu am vrut să mut o biserică dintr-un loc în altul, ca și cum femeia are în pântece prunc și-i dă viață, așa am vrut eu din nimic, din ruine, de unde nu mai exista nicio speranță dintr-aceia să faci biserică, unde să nu ai loc pur și simplu la cununie ori la botez. Și asta am făcut cu bisericile de lemn și mă bucur că Sfânta Fecioară Maria, care le poartă hramul la toate cele trei biserici, m-a ajutat. Asta a fost bucuria mea, acesta a fost scopul meu de suflet – din nimic să fac ceva, pentru că milă mi-a fost că în acele biserici sute de cununii și de liturghii s-au săvârșit. Iar noi în secolul XXI, în care ne lăudăm că avem atâtea nu știu care posibilități, în ochii noștri se ruinează bisericile care mai ales au prin hotărâre de parlament statut de monument de istorie?! Milă mi-a fost și din considerentul acesta m-am apucat să le restaurez.
În secolul XXI, în care ne lăudăm că avem atâtea posibilități, în ochii noștri se ruinează bisericile care au statut de monument de istorie
Vocea Basarabiei: Iată aici am vrut să ajungem. Pe de o parte, statut de monument de istorie, iar pe de altă parte, ele sunt și în jurisdicția unei mitropolii sau nu neapărat?
Sergiu Curnic: Deci, când a fost făcut un recensământ, în cazul bisericii de la Porțile Orașului, când a venit comisia a spus că asta nu-i biserică, ci e o ruină. Dar atunci când m-am dus eu, un preot tânăr, și am început ruina asta s-o ridic, s-au pornit întrebările: „Stați un pic, dar ruina asta are statut de monument” și ea automat a rămas la Ministerul Culturii, și n-a fost nici la Mitropolia Moldovei, nici la Mitropolia Basarabiei.
Vocea Basarabiei: Deci, e patrimoniu cultural?
Sergiu Curnic: Da, e patrimoniu cultural, pentru care eu am creat o asociație și am făcut un contract cu Ministerul Culturii de colaborare în domeniul restaurării, protejării și promovării monumentelor de istorie și noi ne-am înțeles în felul următor, reprezentanții Ministerului Culturii au spus că nu au bani pentru asemenea lucrări, dacă investim noi resursele financiare necesare, ei în schimb prin contract ne dau posibilitatea ca să folosim acest monument conform destinației. Adică, dacă e moară de vânt, faceți făină, dacă-i biserică – slujiți. În schimb, s-o păstrăm, pentru că este un monument ocrotit de stat. Deci sunt niște reguli pe care eu le respect, pentru că noi cu statul, cu Ministerul Culturii mergem în paralel – dacă vin turiști, eu le ofer accesul în monument, dacă este slujbă, înseamnă că facem slujbă, adică este o conlucrare, cred eu, sănătoasă, în privința păstrării monumentelor de istorie, care în cazul de față sunt și bisericile de lemn despre care vorbesc.
Vocea Basarabiei: E un deznodământ fericit, împăciuitor, asta înțeleg?
Sergiu Curnic: Da, și care nu a fost imposibil, este posibil de făcut lucrarea aceasta. Un pic mă deranjează faptul că statul este prea pasiv în conlucrarea cu agenții economici, cu oamenii care au posibilitatea ca să investească în așa ceva, pentru că orice politician, orice om de afaceri are și un hobby. Bunăoară, cuiva îi place pescuitul, dar cuiva îi place istoria, îi plac monumentele și poate să investească, însă statul nu a ieșit oficial cu o așa inițiativă pentru public ca să propună un așa contract de colaborare public-privat.
Vocea Basarabiei: Este posibil sau e imposibil ca cele două mitropolii să ajungă să fie una?
Sergiu Curnic: Este posibil, dar pentru a se întâmpla acest lucru există, din punctul meu de vedere, anumite criterii și condiții în care ele pot exista, și ele sunt foarte simple.
Vocea Basarabiei: Care sunt?
Sergiu Curnic: Eu socot că pentru asta și de când Mitropolia Basarabiei a fost reactivată pe teritoriul Republicii Moldova ca argument că, într-adevăr, a existat Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei, eu observ că în toată perioada aceasta de peste 30 de ani pe interior oricât noi am vrut să rezolvăm întrebarea aceasta, nu s-a rezolvat. Eu cred că aici Patriarhia Moscovei trebuie să se întâlnească cu Patriarhia României și să discute. De ce eu ca preot, dacă sunt sub Patriarhia Moscovei, am dreptul să cunun vinerea și același preot din România la Iași, nu la Ungheni, nu are dreptul să cunune vinerea? Acolo este o taină, adică sunt niște momente, eu socot, la nivelul mare, patriarhii trebuie să se întâlnească, pentru că bisericile sunt surori, mărturisesc același crez și ele trebuie să se așeze la o masă și să spună: „Și din turma mea oile sunt exact ca din turma ta, ori din turma Rusiei sunt exact ca și cele din turma Ucrainei, care acum mor. Mor oile turmei ucrainene, care au același păstor”. Păi, aici trebuie să se întâlnească capii, vârfurile bisericii și să discute. Dacă lucrul acesta nu se va întâmpla, noi aici în zadar ne contrăm, ne supărăm unii pe alții.
Vocea Basarabiei: Dar credeți că va răspunde Patriarhia rusă la scrisoarea Mitropolitului Moldovei?
Sergiu Curnic: Eu nu am convingerea că ea, într-adevăr, este oficială, eu am auzit de așa scrisoare, asta cred că e vorba de Serviciul de presă al mitropoliei, dar eu cred că ar fi deja timpul să răspundă.
Vocea Basarabiei: Republica Moldova e un stat divizat și iată anume această divizare a societății se crede că, într-un fel, ține pe loc dezvoltarea sau creează mai multe probleme. Iată, de ce atât de greu se găsește acest consens în societate?
Patriarhul Moscovei trebuie să se întâlnească cu patriarhul României să se așeze la masă și să discute
Sergiu Curnic: Eu vreau să vă spun un lucru foarte important, dacă așa, foarte sincer, dar sunt sincer de la început, nu putem noi să hotărâm întrebarea bisericii din cauza unui război, pentru că mâine poate să se înceapă război în România, în Bulgaria, unde să ne ducem noi? Eu ca preot, Sergiu Curnic, unde, în Africa de Sud să mă duc sau unde să mă supun eu? Dar eu consider și lucrul acesta îl fac chiar public – aici trebuie la nivel de patriarhii, patriarhul Moscovei trebuie să se întâlnească cu patriarhul României și să discute. Eu cred că ei discută, eu cred că ei au niște înțelegeri, pe care eu nu le cunosc și poate nu mă privesc, dar contactul direct al creștinilor nu este cu patriarhul, dar este cu preoții, oamenii la mine vin și se bucură ori plâng. Și eu trebuie să știu ce să le răspund. De exemplu, eu nu sunt vinovat că m-am născut în Sovietski Soiuz și nu sunt vinovat că pe noi cineva ne-a dat, prin Pactul Ribbentrop-Molotov, rușilor. Eu m-am născut în 1982, am fost hirotonit de către Mitropolia Moldovei, care era sub Patriarhia rusă, eu acum nu pot să scuip în fântâna din care am băut apă și eu nu sunt vinovat de războiul care a fost în 1940 și nu sunt vinovat de războiul care e acum în Ucraina, dar iarăși o instituție este condusă de un conducător, orice turmă are păstor. Aceștia doi păstori și cu restul, poate cu cel de la Constantinopol, trebuie să se așeze la masă și să vorbească. La moment, în circumstanțele în care la noi e cea mai mare datorie și cred că acesta o să fie aportul lor pentru Biserica Ortodoxă în general – la înălțime să se așeze la masă și să discute. Uitați-vă ce e în Ucraina, s-au rupt. Și eu vreau să vă spun că religia este o chestie foarte sensibilă de la care se pot porni conflicte, războaie, pentru asta eu consider că de cei care depinde hotărârea aceasta conștientizează, dar ei nu au voință, însă ei în numele Domnului trebuie să găsească voința asta și să discute, să hotărască – ce-i al meu și ce-i al tău.
