VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

AUDIO/ Petru Hadârcă: Sunt un adept al unirii cu Patria-mamă România și e nevoie de făcut investiții în cultură

Vorbim în continuare despre Proiectul de prevenire a corupției „Democrația prin Teatru – Reflexia integrității în oglinda scenei”… implementat de A.O. „Centrul de Teatru din Moldova” împreună cu Centrul Național Anticorupție și Teatrul Național „Mihai Eminescu”, cu susținerea financiară a „European Endowment for Democracy”. Ion Pruteanu, Șef de Direcție la CNA, scria – “Sala Teatrului Național “Mihai Eminescu” a fost neîncăpătoare pentru cei peste 800 de elevi din Chișinău, care au asistat la vizionarea spectacolului „Alegerea Domnului Macabeț de Cosmin Stănilă”, în regia lui Sandu Cozub…… O discutie cu Petru HADÂRCĂ – Directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu”.

Petru Hadârcă: Teatrul Național „Mihai Eminescu” a fost deschis, dacă stați să vă uitați așa și urmăriți, tot timpul către proiectele sociale, nu numai tema aceasta am abordat-o, am fost solidari și cu refugiații, și cu colegii noștri din Ucraina, dar de-a lungul istoriei scena Teatrului Național a fost o insulă a libertății și așa va rămâne și, totodată, este și o oglindă a societății. Actorul este un model, un exemplu pentru societatea civilă și de asta am zis – de ce nu? – haideți să căutăm împreună soluții, emoții, texte, posibilități de a provoca spectatorul la o meditație, de a găsi răspunsuri pe care le are în societate și, uite, împreună cu cutia magică a scenei, pentru că, într-adevăr, scena este un spațiu virtual și tineretul acesta de astăzi este captat de tehnologie, de telefoane mobile, de jocuri, care tot sunt un univers magic aparte, dar nu se compară cu universul din cutia magică din scenă, fiindcă acolo-i emoție vie.

Vocea Basarabiei: revenim la proiect. Ziceați înainte de a veni la microfonul Vocii Basarabiei că ați manifestat un pic de scepticism, ați crezut că nu vor fi suficienți doritori ca să propună piese.

Petru Hadârcă: Știți de ce? Mă gândeam că tema este mai mult pentru jurnalismul de investigație, pentru un teatru-document, mai puțin pentru partea artistică. Recunosc că n-am avut dreptate și chiar m-am bucurat enorm văzând și rezultatul final, dar și interesul actorilor Teatrului Național, în frunte cu regizorul Alexandru Cozub. Am văzut că le sclipeau ochii și s-au aprins la ideea acestui proiect și mi-am zis: de ce nu, doar noi în repertoriul Teatrului Național am mai abordat teme sociale?

Vocea Basarabiei: Proiectul se numește…

Petru Hadârcă: Proiectul se numește „Democrația prin teatru” și este realizat în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție, cu Centrul de Teatru și este susținut de Biroul de Cooperare al Elveției cu Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Și cele 50 de piese abordau același subiect?

Petru Hadârcă: Nu toate abordau, unele doar tangențial, or această piesă…

Vocea Basarabiei: Care se numește?…

Petru Hadârcă: „Alegerea lui Macbeth”, alegerea unui președinte de bloc, de fapt, al unei societăți, chiar mă amuzam de faptul cum actorii arătau imagini video haioase cu fostul președinte cum intra în birou și își lua rămas bun sau cum conducea mașina, deci, lucruri de astea care sunt din domeniul artistic, din partea unui funcționar, care este, de fapt, o hrană pentru noi, actorii, când vedem așa ceva și câteodată ne crucim și ne punem mâinile în cap și zicem că nu-i adevărat, dacă am face așa ceva în scenă, spectatorul nu ar crede, ar zice că este o invenție artistică de-a noastră. Și uite că nu, vedem chestia asta și o vedem pe la televiziuni, atunci când apar funcționarii…

Vocea Basarabiei: Până la urmă, în sală vin diferiți spectatori. Credeți că printre cei prezenți ar putea să fie chiar și personaje care s-ar identifica cu eroii piesei?

Petru Hadârcă: Proiectul în sine este prevăzut pentru tânăra generație, cu dialoguri, interactiv, dar, totodată, spectacolul deja rămâne în repertoriul teatrului.

Deja am avut două spectacole cu vânzare de bilete pentru spectatori și atunci când vin spectatorii, deschid ușa teatrului și intră în sală nu mai este nici președinte de țară, nici doctor, nici inginer, nici judecător, toți sunt spectatorii Teatrului Național.

Vocea Basarabiei: Cum scapă societatea de aceste metehne, prin teatru? E puțin probabil.

Petru Hadârcă: Nu numai prin teatru. Acesta este doar un semnal, dar eu cred că noi putem scăpa prin investiții în educație, înainte de toate.

Dacă vom investi în educație, în medicină, în cultură, dar nu vom lăsa, atunci când se face bugetul, cultura și educația să fie rudele sărace, eu sunt convins că vom avea și autostrăzi bune, vom avea și blocuri rezistente, nu de astea care s-au ridicat în centrul orașului Chișinău, Doamne ferește de un cutremur.

De fiecare dată când trec prin preajma acestor blocuri cu pericol din centrul capitalei, mă gândesc ce s-ar putea întâmpla, că am văzut efectele cutremurelor din Turcia. Și cine sunt vinovații? Constructorii, arhitecții, care nu au respectat tehnologia sau tot prin acte de corupție au obținut acele autorizații de construcție.

Vocea Basarabiei: Să ne spuneți despre investițiile în cultură. Câte se fac, cine le face, cine vrea să le crească?

Petru Hadârcă: Noi ne dorim din partea guvernării și, slavă Domnului, o avem acum. Și chiar discutam la ședința de acum o săptămână inițiativa propusă de dl ministru Sergiu Prodan și de acumulare de fonduri, de proiecte interesante de a majora și salariile celor din sfera culturală, sunt multe proiecte, chiar și proiectul cu voucherul cultural, acum va fi implementat un proiect aparte și cu căminele culturale, casele de cultură. Deci, inițiativă este, dorință este, acum să avem numai pace, sănătate și putere de a realiza aceste frumoase inițiative.

Vocea Basarabiei: Ați avut, mai continuați să aveți o colaborare frumoasă cu actorii din Ucraina?

Petru Hadârcă: Da. Chiar ieri am discutat cu directorul Teatrului Național din Kiev, acel spectacol care a fost prezentat în toamna anului trecut la Reuniunea Teatrelor Naționale „Coreolanus” este invitat de Emil Borodin la Festivalul Internațional Shakespeare din 20-21 aprilie la Craiova, vor fi prezenți cu un spectacol și în cadrul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești din luna septembrie.

În plus, suntem în discuții, vrem să invităm pe cineva, vreun regizor de la ei, vom avea colaborări, vom avea punți de turnee. Sper să ajungem cu bine și să avem posibilitatea să nu mai auzim știri triste și de dincolo de Nistru și să fie pace.

Vocea Basarabiei: S-a schimbat percepția cetățeanului după un an derăzboi și în ce sens s-a schimbat, dacă da?

Petru Hadârcă: S-a obișnuit, și nu numai de la război, eu stăteam cu frică în perioada pandemiei, atunci am văzut câteva curiozități: în primul rând, până la pandemie erau spectatori gălăgioși, cu efectul tusei, dacă tușea unul, se începea valul dominoului – tușea practic toată sala. În timpul pandemiei și după pandemie, nu mai auzi nici musca, nu mai tușește nimeni, căci dacă tușește unul, se întoarce toată sala către dânsul. Asta am observat și m-a amuzat.

E același lucru și cu războiul, dacă la început, în primele zile era panică, acum a devenit o normalitate, o obișnuință, și asta este înfiorător, aș zice. Și am văzut că nu numai la noi, și în discuțiile pe care le am chiar cu actorii, cu conducerea teatrului din Kiev, care spun că ei joacă în tranșee, în afară de spectacolele pe care le mențin în repertoriu cu 30 la sută și afară se aud sirenele, dar ei joacă, mențin repertoriul în teatru. Și bravo lor, este și asta o sursă de optimism.

Vocea Basarabiei: Dar revin la spiritul și din societatea Republicii Moldova, pentru că s-a spus că s-ar putea să se ajungă și aici la destabilizări. Iată, nici acest lucru nu-i trezește la viață pe cetățeni?

Petru Hadârcă: Nu că nu-i trezește, dar noi din lipsă de educație sau nu știu de ce avem foarte mulți rătăciți, avem foarte multe mediocrități, care prind curaj, și asta se vede în ultimul timp. Și cum este divizată acum lumea, de asta chiar și vorbeam prin proiectul pe care l-am făcut, spectacolul „Capcana”, tot am venit cu o provocare către spectator, cu un semnal de alarmă – suntem părtași cu victima sau suntem solidari cu agresorul? Și am văzut că și aici, în societate noastră, cu părere de rău, unii au prins la curaj, asta se vede și e trist.

Și iarăși fac o analiză și zic – poate dacă erau mai multe investiții în educație, în cultură am fi avut altă generație? Și îmi este teamă că tineretul de astăzi, majoritatea lui pleacă și nu mai are de gând să revină în Republica Moldova. Vor trece vreo 10 ani și vom deveni o țară bătrână. De asta mi-e frică.

Vocea Basarabiei: Și cine, și cum poate să intervină ca lucrurile să nu degradeze, să nu ajungă din rău în și mai rău?

Petru Hadârcă: Îmi puneți niște întrebări pe care mi le pun și eu și încerc să găsesc răspunsuri, și încerc să mă implic. Noi încercăm în măsura posibilităților prin emoțiile din scenă, prin ceea ce am învățat și putem sensibiliza societatea.

În primul rând, am demonstrat-o și vrem și în continuare să spunem că artistul trebuie să aibă o poziție civică demnă, să fie un exemplu pentru societate. Și de asta la Teatrul Național ușile sunt deschise pentru proiecte sociale.

Vocea Basarabiei: Bănuiesc că vă puneți deseori întrebarea: încotro, Moldova?

Petru Hadârcă: Foarte des.

Vocea Basarabiei: Și aveți și răspuns?

Petru Hadârcă: Eu de mult am răspunsul.

Nu ascund, eu sunt un adept al re-Unirii Basarabiei cu Patria-mamă, nu am ascuns niciodată acest lucru, pentru că altele ar fi investițiile. Chiar prin teatru, recunosc, putem compara, de 10 ori e mai mare investiția în teatrele din România, iar noi, cu părere de rău, în spiritul poveștilor populare ne deplasăm la teatru – nici călare, nici pe băț.

Vocea Basarabiei: Dar cine poate scoate hotarul de la Prut?

Petru Hadârcă: Noi. Și societatea atunci când avem de decis, pe lângă faptul că avem și mediocrități care sunt manipulați și sunt corupți pentru a ieși la proteste și a destabiliza societatea, avem și mulți indiferenți și atunci când ni se dă posibilitatea de a face ordine în casa noastră, o dată la alegeri, trebuie să avem cât mai puțini indiferenți. Și chiar dacă greșești, dar eu sunt într-o oarecare măsură mulțumit de faptul și am tot respectul față de diaspora noastră, care ne-a salvat de la o mare cotitură. Ferească Dumnezeu ce s-ar fi întâmplat, dacă nu am fi avut conducerea aceasta pe care o avem acum și nu am fi avut-o pe Maia Sandu președintă. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar fi fost.

Vocea Basarabiei: Dar aceste proteste seamănă și ele cu un spectacol?

Petru Hadârcă: Dar ele sunt spectacole! Ți-e scârbă câteodată și ți-e milă de cei care sunt prostiți. Să vedeți contingentul care trece prin fața teatrului când vin la protestele acestea, deci, ochii, fața, păsul pe care îl au vorbesc de la sine.

Vocea Basarabiei: Dar vă gândiți la mulțimea din stradă sau vă gândiți cine e regizor?

Petru Hadârcă: De cine-i regizorul ar trebui să se ocupe justiția, dar la cei din stradă mă uit cu milă și cu compătimire, și nu știi cum să-i salvezi.

Vocea Basarabiei: Dânșii strigă „Jos Maia Sandu!”.

Petru Hadârcă: Pentru că sunt dirijați de criminali, asta-i părerea mea.

Vocea Basarabiei: Dar cealaltă parte a societățiice face, ce gândește?

Petru Hadârcă: Nu știu dacă eu sunt în temă ca să discutăm, eu revin la ceea ce a spus Dostoievski: „Frumosul va salva omenirea”. Și noi asta încercăm să facem prin teatru. Dacă vă uitați și în repertoriul teatrului pentru luna martie avem peste 30 de spectacole și, grație acestui proiect, avem 5 deplasări în teritoriu, în zonele rurale. Pe 1 martie spectacolul „Alegerea lui Macbeth” va fi jucat la Bălți, pe 7 martie – la Soroca, pe 14 martie – la Leova, pe 21 martie – la Sângerei, pe 28 martie se va juca la Cahul. Iată aceasta este o viață activă și încercăm să ducem cât mai departe și să cuprindem toată republica prin spectacolele Teatrului Național. Același proiect, de fapt, tot a fost un proiect social, numai că altă temă, am sensibilizat cu „Dosarele Siberiei”. Susținuți de Ambasada Statelor Unite ale Americii am jucat 10 spectacole tot cu titlu gratuit, pentru că ambasada a asigurat finanțarea pentru a ne putea deplasa în zonele rurale. De asemenea, Consiliul Europei ne-a susținut ca să putem ajunge la Cernăuți și la Hârbova. Și acum la fel credem că și cu „Macbeth”, și cu „Dosarele Siberiei” vom ajunge să cuprindem cât mai mulți spectatori, nu doar pe cei din Chișinău, dar de pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Vocea Basarabiei: Ce-și dorește cel mai mult acum Petru Hadârcă?

Petru Hadârcă: Pace și sănătate. Slavă Domnului, acum conducerea e bună, să fim noi demni de ea, pentru că vin ajutoare, vine susținere atât de la București, cât și de peste Ocean, și din Europa, numai faptul cu grantul acesta de 100 de milioane de dolari de la Japonia, dar și 300 de milioane de dolari dăruiți de Statele Unite ale Americii pentru depășirea problemei energetice. Al cui e meritul pentru toate acestea? Eu cred că, în primul rând, e meritul conducerii noastre și al președintei Maia Sandu.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.