Luni, 16 octombrie, a fost marcată Ziua Mondială a Alimentației. Anual, pe glob, se aruncă în jur de 88 milioane de tone de produse alimentare.
Alimentele care ajung cel mai des la gunoi sunt: bucatele gata pregătite, pâinea și produsele de panificație, legumele şi fructele, iar motivele ce conduc la acest lucru sunt: degradarea rapidă a alimentelor, estimarea greșită a cantității de alimente ce se consumă la o masă, dar și cumpărăturile în exces. Am întrebat-o pe nutriționista Olga Cara, dacă după criza pandemică, ne-am schimbat obiceiurile în materie de alimentație s-au am revenit la cele rele, ca și până la pandemie.
„Per general, perioada pandemiei totuși și-a pus amprenta asupra unor orientări în alimentația noastră. Cumva am revenit la unele obiceiuri sau deprinderi anterioare, când oamenii își fac rezerve de un anumit produs sau merg la cumpărături neconștiincios, ceea ce duce la o risipă alimentară sau la o supraalimentație. Greșelile noastre zilnice țin de supra consumul sau achiziționarea unei cantități mai mari de produse alimentare, deoarece cădem pradă marketingurilor”, a spus nutriționsta.
Potrivit Olgăi Cara, alimentația este în strânsă legătură nu doar cu starea noastră de sănătate la moment, dar și de viitor.
„Sunt câteva criterii de alegerea a ceea ce avem nevoie pentru noi, purcedem la o alimentație personalizată sau mergem conștient la cumpărături, având acea listă de acasă. Nu procurăm atât de multe sau facem o selecție a ceea ce procurăm, nu tot ce cade la îndemână. Nu mergem la cumpărături înfometați. Aceasta este o parte a psihologiei umane atunci când este înfometat, mai ales după serviciu, suntem mai predispuși la cumpărături enorme. Atunci când mergem în oraș la o cină sau cu prietenii, să nu ne jenam să cerem mâncarea la pachet sau în caserolă, ceea ce rămâne”, potrivit Olgăi Cara.
