Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă din componența Republicii Moldova, cu statut special stabilit în Constituția țării și reglementat prin Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Autonomia este condusă de un guvernator (bașcan), care reprezintă puterea executivă, și de Adunarea Populară – organul legislativ al Găgăuziei. Ambele autorități sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat pentru un mandat de patru ani. Procesele electorale din regiune sunt reglementate de Codul electoral al Găgăuziei. În UTA Gagauz-Yeri a început perioada electorală pentru alegerile başcanului, care vor avea loc pe 30 aprilie. Cat interes exista pentru aceste alegeri si de ce ce este importanta aceasta functie? La acestea si alte intrebari raspunde jurnalistul Mihail Sirkeli, fondatorul și administratorul portalului de știri NOKTA de la Comrat in interviul acordat colegei Valentina Ursu.
Mihail Sirkeli: Această funcție este importantă, pentru că este vorba despre șeful executivului din autonomie, în același timp, bașcanul sau guvernatorul Găgăuziei este și membru al Guvernului Republicii Moldova din oficiu, adică acest demnitarul, domn sau doamnă care va ocupa sau care ocupă această funcție administrează bugetul Găgăuziei, decide despre dezvoltarea Găgăuziei, viitorul Găgăuziei și este responsabil pentru relațiile Autonomiei Găgăuze cu autoritățile publice centrale. Este și unicul reprezentant sau șef al administrației locale de nivelul doi, care este membru al guvernului, care acordă și anumite pârghii la nivel național.
Din acest punct de vedere, alegerile guvernatorului Autonomiei Găgăuze sunt alegeri foarte importante și au importanță nu doar pentru viața politică a autonomiei, dar și pentru viața politică a Republicii Moldova, pentru că reamintesc, după ponderea politică, după numărul de voturi, guvernatorul Găgăuziei este a treia persoană politică în stat.
Prima persoană este președintele Republicii Moldova, după ponderea politică și după numărul de voturi pe care le acumulează la alegeri, a doua este funcția primarului municipiului Chișinău și a treia funcție este a guvernatorului Găgăuziei. Deci, aceste trei persoane cu demnitate publică sunt alese în funcție prin vot direct. Din toate aceste considerente guvernatorul este o funcție foarte importantă și alegerile sunt foarte importante.
Vocea Basarabiei: Care este bugetul UTA Gagauz-Yeri?
Mihail Sirkeli: Bugetul UTA Gagauz-Yeri pentru anul 2023 mi se pare că e undeva de 1,2 miliarde de lei.
Vocea Basarabiei: Până în prezent, cel puțin în spațiul public deja s-a anunțat, 7 potențiali candidați au spus că vor concura pentru fotoliul de guvernator al autonomiei, ei și-au exprimat intenția.
Mihail Sirkeli: Din câte știu eu, deocamdată, s-au înregistrat doar 3, dar cred că vom avea undeva 7. Ce ține de interesul față de această campanie electorală, e un interes destul de mare din partea doritorilor de a candida, e mult mai mare decât la alegerile precedente din 2019, atunci am avut doar 4 candidați, acum avem cel puțin 7 persoane care și-au anunțat interesul.
Noi presupunem și ne temem că aceste alegeri nu vor fi validate din cauza prezenței scăzute la urnele de vot, pentru că deja de 14 zile campania electorală este activă, dar ea nu este vizibilă. Noi umblăm prin Comrat și nu vedem nici billboard-uri, nici pancarte, nici postere și chiar în rețelele de socializare nu e prea vizibilă.
Până acum am văzut doar postări ale candidaților și pretendenților cei care și-au exprimat dorința, doar postări despre faptul că ei au colectat semnături, le-au prezentat la CEC și câte un eveniment de pornire a campaniei electorale, mai mult absolut nimic. Din acest punct de vedere, eu mă tem că această campanie va fi neobservată de către mulțimea alegătorilor și de aceea vom avea o prezență foarte scăzută.
Vocea Basarabiei: Deci, chiar dacă e în toi această perioadă electorală în vederea alegerii unui nou bașcan, dar asta se întâmplă pe fundalul unui element – putem să-i spunem vulnerabil? – legat de pragul participării la vot, pentru că procesul electoral a început, este perioadă electorală, are loc înregistrarea candidaților, dar nu se cunoaște cu ce va termina până la urmă întreaga această campanie electorală. Ce va fi cu validarea rezultatelor alegerilor, dacă, de exemplu, participarea va fi sub 65 de mii de alegători?
Mihail Sirkeli: În primul rând, noi încă nu știm câți alegători vor fi incluși în listele electorale. În Găgăuzia procesul de întocmire a listelor electorale puțin diferă, în Găgăuzia în cadrul alegerilor bașcanului și în cadrul alegerilor în Adunarea Populară, procesul de întocmire a listelor electorale puțin diferă de procesul de întocmire a listelor electorale pentru alegerile președintelui parlamentului și alegerile generale locale și procesul care este administrat de Comisia Electorală Centrală la Chișinău. Listele electorale sunt întocmite în baza Registrului național de alegători și acolo numărul de alegători nu prea variază.
La nivelul Găgăuziei, procesul care este administrat de către Comisia Electorală Centrală din Comrat, listele sunt întocmite de către primării și aici noi de fiecare dată avem unele surprize, numărul alegătorilor variază și acolo fiecare primar decide câte persoane să includă. Este așa o tendință că la nivel local în Găgăuzia ei tind să micșoreze numărul alegătorilor, pentru că mai ales pentru alegerile bașcanului cerința prezenței la vot este foarte mare – mai mult de 50%, ceea ce este deseori imposibil de atins.
De exemplu, în 2019 noi am avut o problemă cu prezența la vot și atunci s-au comis niște încălcări ale legislației, când au prelungit activitatea unor secții de votare până la ora 22, pe când secțiile de votare ar fi trebuit să fie închise la ora 21. Și această problemă nu a fost rezolvată, Adunarea Populară a încercat să schimbe legislația locală, să micșoreze cerința prezenței la vot de la jumătate până la o treime, dar iată că bașcanul nu a acceptat această schimbare și acum cerința mai mult de jumătate de alegători este în vigoare. În genere, dacă ne uităm la istoricul alegerilor în UTA Găgăuzia, întotdeauna prezența la vot în cadrul alegerilor bașcanului și în cadrul alegerilor în Adunarea Populară a fost mult mai scăzută decât la alegerile prezidențiale. În 2020, în turul doi prezența la vot în Găgăuzia a fost undeva 67-68 de mii de alegători, ceea ce este foarte mult și chiar deși în listele electorale am avut 130 de mii de alegători, această cea mai mare cifră au ieșit mai mult de 50%, mai mult de jumătate, dar la alegerile în Adunarea Populară și bașcanului Găgăuziei interesul este mai scăzut și de aceea chiar dacă numărul alegătorilor în listele electorală va fi nu 130 de mii, dar să zicem 110 mii, chiar și din 110 mii asigurarea prezenței mai mult de jumătate va fi o problemă enormă din punctul meu de vedere.
Vocea Basarabiei: Și atunci, această problemă electoralăce deznodământ poate să aibă, se vor repeta alegerile, ce se va urma?
Mihail Sirkeli: Atunci alegerile se vor repeta, dar până la urmă nu știm ce va fi mai departe sau dacă alegerile se vor repeta, atunci care este cerința la vot – o treime sau o jumătate, pentru că statutul Găgăuziei spune că în primul tur prezența la vot trebuie să fie mai mult de jumătate din alegători și nu spune nimic despre votarea repetată, dar în Codul electoral al Găgăuziei se spune că la votarea repetată trebuie să fie o treime. Cum decurge această campanie electorală, fără vizibilitate, eu mă tem că nici o treime nu vor fi, va fi foarte greu să asigurăm și o treime și aici întrebarea e prezența la vot și dacă votul repetat nu va fi validat, atunci vor fi organizate alegeri noi, care trebuie să fie organizate în 3 luni.
Vocea Basarabiei: Dar cine are șanse totuși să ajungă bașcanul Găgăuziei? Chiar dacă e devreme, bănuiesc că localnicii discută acest subiect, cine ar șanse și cine ar merita să fie în fruntea autonomiei?
Mihail Sirkeli: Nu avem sondaje deschise, adică eu înțeleg că probabil Moscova face sondaje aici, pentru că promovează unii candidați aici, dar nu avem sondaje deschise și eu nu pot face trimitere la acele sondaje și să vă spun cine are șanse mai mari sau mai mici. Dar ceea ce pot să vă spun este că noi vedem și observăm participarea în aceste alegeri a cohortei vechi a politicienilor. Iată, Formuzal a revenit, este candidat în alegeri, Dumitru Croitor, fotul bașcan, doi foști bașcani, guvernatori avem în această campanie electorală; Nicolai Dudoglo, care a fost și primarul municipiului Comrat, și deputat în parlament, și a participat în toate alegerile guvernatorului din 2006, iată și el participă. El n-a participat doar în 2019, iată acum și el participă. Și acolo sunt niște fețe noi, dar dacă comparăm fețele noi în politica din UTA Găgăuzia cu fețele vechi, noi trebuie să menționăm faptul că, din păcate, politicienii din cohorta veche sunt mai buni decât cei din cohorta nouă.
Și acesta-i un punct foarte regretabil și aici este, în genere, problema la nivel național, dacă ne uităm la acea parte prorusă a politicienilor, acolo vedem o degradare foarte serioasă, generația nouă din spectrul prorus este mai rea decât generația veche, dar în partea proeuropeană noi vedem o dinamică și un progres foarte bun în ultimele zile, pentru că în partea proeuropeană avem fețe noi, cu educație din Europa de Vest, în universități bune, renumite și cu experiență de lucru în Occident. Dar Găgăuzia fiind 100% prorusă, ea suferă din cauza asta, fiindcă aici cred că nu avem perspective foarte bune în politica din UTA Găgăuzia, din păcate.
Vocea Basarabiei: Vor fi în joc mai mulți factori, inclusiv cel financiar. CEC-ul de la Comrat a aprobat pentru campania electorală, că un candidat are dreptul să cheltuie câte 40 de lei per alegător, dar și alte sume neoficiale mai sunt folosite în campania electorală. Un alt element, cel geopolitic. Contează mai mult viziunile pro-estice sau pro-vestice vor spune alegătorii de acolo. Totuși, cum se va termina acest scrutin în UTA Gagauz-Yeri dacă validarea e problematică?
Mihail Sirkeli: Da, e o foarte mare întrebare dacă alegerile, în genere, vor fi validate, dacă prezența va fi suficientă și dacă ne uităm, iată, CEC-ul a aprobat această sumă, 40 de lei pentru un alegător, ea se copie din alegerile precedente și eu mă tem că CEC-ul din Găgăuzia nici nu a luat în considerare faptul că noi avem inflație peste 40% în Republica Moldova. Totuși, eu cred că această cifră ar trebui puțin schimbată. Asta înseamnă că CEC-ul nici nu consideră de cuviință să analizeze sau să monitorizeze finanțarea campaniilor electorale, chiar niciodată n-a făcut acest lucru, deși are competențe prescrise în Codul electoral, ei nu au capacitatea să monitorizeze finanțarea campaniilor electorale și aici eu cred că noi trebuie să gândim cumva și să creăm condiții egale la nivel național, ca CEC-ul de la Chișinău să aibă posibilitate să se implice în administrarea alegerilor din UTA Găgăuzia în anumite aspecte. Fără asta, eu cred că noi nu putem asigura alegeri libere și corecte în UTA Găgăuzia. Dar cum ați spus și dvs., cea mai mare întrebare e dacă alegerile vor fi validate și noi, iată, iarăși observăm și monitorizăm procesul și eu, de exemplu, nu pot spune care este diferența dintre candidați și cine și pentru ce pledează, care este sloganul sau motto-ul unui sau altui candidat, nu este vizibil și nici nu este clar.
