Domnica Manole nu mai deține funcția de președinte al Curții Constituționale. Mandatul acesteia a expirat la data de 23 aprilie 2023, iar astăzi, la șefia CC, prin vot secret, a fost ales judecătorul Nicolae Roșca. Colega noastră, Valentina Ursu, a discutat cu analistul politic Igor Boțan, care este și director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, despre soarta sesizărilor depuse la CC cu privire la schimbarea sintagmei de „limbă moldovenească” în limba română și cea cu privire la scoaterea în afara legii a Partidului „Șor”, dar și despre așteptările de la noua conducere a Curții Constituționale.
Igor Boțan: Mandatul dnei Domnica Manole a fost unul dificil, pentru că țara a trecut printr-o criză guvernamentală foarte severă și a fost la limita unei crize constituționale, dacă ne referim la primele 3 luni ale anului 2021. Și iată că în această perioadă de 3 ani, cât a fost președintă dna Domnica Manole, Curtea Constituțională a reușit să facă față provocărilor care au existat, inclusiv la adresa hotărârilor adoptate de Curte nu am auzit ca în cadrul Curții să existe nemulțumiri, judecătorii să fie nemulțumiți, să existe scandaluri, și acest lucru este unul demn de toată aprecierea, pentru că însăși componența actualei Curți Constituționale este rezultatul demisiei in corpore practic a componenței precedente a Curții Constituționale, după așa-zisa criză din anul 2019. Deci a fost un mandat dificil, dar cred că Curtea Constituțională a făcut față, iar dna Domnica Manole, așa cum spuneam, a știut să navigheze prin criza guvernamentală, criza constituțională și, în afară de aceasta, această componență condusă de dna Domnica Manole a validat două tipuri de alegeri naționale. Mă refer la validarea alegerilor prezidențiale din 2020 și a celor parlamentare din 2021. Deci, cred că a fost un mandat bun, unul de succes pentru dna Domnica Manole.
Vocea Basarabiei: Foarte multe critici în adresa Curții Constituționale și a președintei au ajuns după ce s-a pronunțat ultimul verdict referitor la purtarea panglicii „Sf. Gheorghe”. Credeți că acest lucru cumva a influențat acest mandat al dnei Manole?
Igor Boțan: Nu, nu cred, pentru că această decizie privind panglica „Sf. Gheorghe” nu are o importanță atât de mare cum au fost hotărârile adoptate de Curte în timpul, de exemplu, crizei guvernamentale și constituționale pe care le-am avut la începutul anului 2021. Pe de altă parte, sigur că această hotărâre a Curții Constituționale ridică semne de întrebare, sunt lucruri evidente, agresorii care au atacat Ucraina poartă această panglică și este imposibil de a nu observa că această panglică e cu dublu sens și, dacă apare dublu sens, cred că e mult mai adecvat într-o situație de război să nu se lase loc de interpretări pentru acest simbol care, vrem nu vrem, simbolizează agresiunea rusească împotriva Ucrainei.
Vocea Basarabiei: Pe rol la Curte urmează să fie puse două sesizări sau deja au ajuns – cea cu privire la schimbarea sintagmei de „limbă moldovenească” în limba română și cea cu privire la scoaterea în afara legii a Partidului „Șor”. Ar fi trebuit să se examineze pe timpul D-sale în fruntea Curții sau nu neapărat?
Igor Boțan: Părerea mea este că trebuie respectate prevederile legii. Legea spune că Curtea Constituțională are la dispoziție o jumătate de an pentru a examina sesizările. Acum trebuie să calculăm dacă a trecut acest termen, dar sigur că toată societatea este în așteptarea deciziilor pe marginea acestor cazuri și sigur că înțelegem că problema legată de limbă este mai degrabă una politică decât una juridică, pentru că există hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, care spune foarte clar că limba oficială din Republica Moldova este limba română, dar există o problemă de redactare și aici sigur că toată lumea este foarte curioasă ce va răspunde Curtea Constituțională la o problemă care mai degrabă ține de redactare și nu de esența problemei, pentru că însăși Legea cu privire la limbile vorbite din 31 august 1989 spune foarte clar că și limba română, și limba moldovenească sunt denumire ale unei singure entități, iar problema pe care acum trebuie s-o rezolve Curtea Constituțională mi se pare una cu impact preponderent politic. Și știm că cei care s-au adresat la Curtea Constituțională nu o dată au insistat pe denumirea de limbă moldovenească din considerente etnopolitice și geopolitice. Iată că Curtea Constituțională are de rezolvat această problemă care este una oarecum delicată, dar care nu se referă la esența problemei, pentru că limba e limba română, Partidul Comuniștilor a recunoscut că e limba română și e echivalentă cu limbă moldovenească, de fapt, este aceeași limbă, iar problema denumirii creează până în prezent aceste probleme. În privința Partidului „Șor” avem sesizarea guvernului care pune în evidență faptul că acest partid recidivează, de 4 ori candidații acestui partid au fost scoși din cursele electorale pentru încălcarea legislației privind finanțarea acestei formațiuni și a candidaților ei. De curând, Curtea de Apel Chișinău s-a exprimat într-o hotărâre că însuși președintele acestei formațiuni este un escroc cu actele în regulă și a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocheriile pe care le-a comis, iar formațiunea pe care o conduce a recidivat, cel puțin, de 4 ori încălcând legislația privind finanțarea partidelor. Deci, iarăși e o temă extrem de importantă și societatea este în așteptarea deciziei Curții Constituționale.
Vocea Basarabiei: Potrivit Constituției, judecătorii Înaltei Curți aleg prin vot secret președintele acesteia, președintele ales astăzi este Nicolae Roșca. Ce așteptări aveți de la noua conducere a Curții Constituționale?
Igor Boțan: Eu cred că dl Roșca, ca un foarte cunoscut jurist, profesor universitar, care o experiență de peste 3 de membru al Curții Constituționale, are toate calitățile pentru a face față acestei înalte poziții în care a fost învestit de către colegii D-sale, prin vot secret, cu atât mai mult. Deci, așteptările mele sunt că, în acest mandat al dlui Nicolae Roșca, Curtea Constituțională va menține situația la cele mai înalte standarde referitoare la jurisprudența constituțională aici, în Republica Moldova.
