Nu există pericole de ordin miliar la adresa Republicii Moldova, însă există tentative din partea unor grupuri care servesc intereselor Rusiei de a destabiliza situația. Declarația aparține premierului Dorin Recean și a fost făcută pentru presa din România în prima sa vizită oficială la București. Este foarte important ca România să continue să susțină Republica Moldova din punct de vedere economic, financiar și pe toate dimensiunile, crede Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA) de la București.
Vocea Basarabiei: E mai mult o vizită plină de simbolism sau de pragmatism?
Angela Grămadă: Depinde, pentru că o putem interpreta în ambele feluri. Dacă ținem cont că anterior mai mulți prim-miniștri sau chiar președinți au încercat să efectueze vizite în alte țări, și aici ne referim la Belgia și Bruxelles, acolo unde sunt majoritatea instituțiilor europene, atunci cred că de această dată, într-adevăr, este foarte importantă și relevantă.
În contextul în care ne aflăm noi, vizita dlui prim-ministru la București într-adevăr, confirmă nu doar această afinitate culturală, istorică pe care o avem, dar și afinitatea politică, și susținerea pe care România o oferă Republicii Moldova, iar Republica Moldova demonstrează că este recunoscătoare pentru tot ceea ce primește de la București.
Și aici intervine și cel de-al doilea factor de care spuneam sau de care spuneați dvs., cel pragmatic, pentru că s-au discutat foarte multe chestiuni importante, chestiuni care să aprofundeze colaborarea bilaterală dintre București și Chișinău, iar asta nu face decât să întărească a noastră capacitate de a comunica și de a interacționa în folosul și beneficiul cetățenilor români de pe ambele maluri ale Prutului, și nu numai, pentru că în Republica Moldova există și oameni care reprezintă minoritățile etnice, iar România întotdeauna a vorbit despre Republica Moldova, despre cetățenii ei, despre locuitorii de aici fără ca să favorizeze, cel puțin în ultimii ani, doar majoritatea etnică din țara vecină.
Vocea Basarabiei: Și dl Recean i-a mulțumit omologului său român Ciucă pentru, așa cum zice el, „prietenia și grija ce o poartă Bucureștiul sau întreaga societate română oamenilor din Republica Moldova” și, în mod special, pentru acest sprijin pe care l-a primit Republica Moldova în această iarnă, când a fost ajutată să depășească situația critică ce s-a creat în urma războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei și a tot ceea ce se întâmplă în regiune, dar parteneriatul acesta strategic acum arată la modul cel mai sigur ce înseamnă acest parteneriat strategic, pentru că îi aud pe mulți experți care spun că niciodată relația moldo-română nu a fost atât de aproape, de călduroasă și că ar fi atins chiar apogeul.
Angela Grămadă: Au mai fost momente în care noi am avansat destul de mult cu implementarea anumitor proiecte sau inițiative, dar, într-adevăr, în ultima perioadă această susținere a devenit aproape necondiționată, ținând cont de contextul regional, dar și ținând cont de fragilitatea Republicii Moldova în fața unor amenințări externe.
Iar responsabilitate în cazul dat România trebuie să demonstreze și să livreze, și să livreze nu doar în calitate de vecin, dar și în calitate de țară-membră a Alianței Nord-Atlantice sau țară-membră a Uniunii Europene, pentru că dacă nu o va face, atunci riscurile și provocările vor crește și la adresa României. De ce? Pentru că există aproape un milion de cetățeni români în Republica Moldova. Acești cetățeni trebuie să fie susținuți, acești cetățeni trebuie să fie asigurați de către autoritățile române că ei nu vor fi lăsați de izbeliște, pentru că această relație pe care o are locuitorul din Republica Moldova cu statul vecin e ceva mai mult decât un simplu act de recunoaștere a unei nedreptăți istorice, este parte din identitatea noastră și nu poate să fie ocolită sau neglijată.
Acum în ceea ce privește parteneriatul strategic, parteneriatul strategic se bazează pe anumite proiecte, pe anumite inițiative pe care părțile și le asumă, le implementează și merg pas cu pas pentru a atinge anumite obiective. Noi am depășit acea perioadă în care identificam proiecte, identificam resursele necesare și trebuie să mergem mai departe cu implementarea și să avansăm acele activități pe care ni le-am propus, pentru ca aceste beneficii să nu rămână doar pe hârtie. Pe de altă parte, există încă complicații care pot să apară în contextul în care o parte ori alta este provocată de actori terți ca să renunțe sau ca să își saboteze propriile intenții. Aici vorbim despre încercarea de a fragiliza guvernarea de la Chișinău de către actori politici din opoziție sau încercarea de a fragiliza economia Republicii Moldova prin aceste atacuri la adresa securității energetice și nevoia ca România să suplimenteze ajutor pe domeniul energetic, chiar dacă acest ajutor în condiții normale ar fi mers către alte proiecte, alte inițiative. Deci există foarte multe provocări pe care parteneriatul strategic trebuie să le depășească, dar, în același timp, este bine că avem deschidere de ambele părți și că, în momentul de față, nu există forțe politice la guvernare în Republica Moldova, și repet încă o dată – la guvernare -, care să submineze sau să definească acest parteneriat strategic ca fiind mai puțin important decât alte priorități. De ce? Pentru că acest parteneriat strategic îți asigură celelalte priorități, fie acestea de natură economică sau energetică.
Vocea Basarabiei: Vocea Basarabiei a discutat cu fostul europarlamentar român Cristian Preda și el zicea că la nivel european, în spațiul occidental Moldova este percepută în acest moment ca o țară foarte expusă unei destabilizări severe, care poate să conducă la o extindere a conflictului pornit de Vladimir Putin în Ucraina și că toată lumea ar fi conștientă de acest lucru, și că România pe dimensiunea securității ar trebui să acorde mai multă atenție Republicii Moldova. Ce părere aveți despre această declarație?
Angela Grămadă: Într-adevăr, Republica Moldova este foarte expusă și este nevoie de foarte multă inițiativă, inclusiv din partea autorităților de la Chișinău de a explica această nevoie partenerilor străini, de a argumenta ce tipuri de asistență sunt necesare pentru ca instituțiile publice și instituțiile de securitate să fie fortificate, dar asta ține de partea Chișinăului. Adică, Chișinăul trebuie să definească corect prioritățile de securitate.
Pe de altă parte, chiar dacă este expusă unor amenințări atât de evidente din partea Federației Ruse, care încearcă să saboteze, să submineze orice inițiativă venită de la Chișinău în domeniul securității sau să genereze acele conflicte interne mici între opoziție și guvernare sau între opoziție care încearcă să implice și alte categorii sociale în acest proces împotriva guvernării, este evident că nu Republica Moldova este cea mai expusă.
Din punctul meu de vedere, cea mai expusă unor pași înapoi este Georgia, unde există un regim aproape non-european și unde există legislație care împiedică această țară să fie parte a acelorași procese pe care le avem la Chișinău sau Kiev. Practic, Rusia a reușit să submineze unitatea celor trei state, care erau cele mai avansate în calea aderării europene și să rămână doar Ucraina și Republica Moldova. Depinde foarte mult de cum autoritățile de la Chișinău își vor defini aceste nevoi de securitate și de cum vor formula cerințele lor de resurse și de asistență tehnică de care au nevoie, pentru că nu este vorba doar despre muniție, nu este vorba doar despre mijloace de apărare, adică scut antiaerian, așa cum ar formula poate unul dintre oficialii de la Chișinău, este vorba de foarte multă pregătire a instituțiilor din domeniul securității, ca acestea să fie reziliențe în fața unor amenințări externe și să poată să protejeze, într-adevăr, cetățenii Republicii Moldova.
