Republica Moldova marchează azi 33 de ani de la crearea Armatei Naționale, prima instituție strategică ce a fost înființată în 3 septembrie 1991, la o săptămână de la declararea independenței R. Moldova.
Cu prilejul aniversării, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, le-a mulțumit tuturor generațiilor de militari și angajați civili ai instituției pentru dăruire, curaj, profesionalism, responsabilitate și onoare.
„Armata Națională a fost şi va rămâne un pilon al societăţii, care de-a lungul timpului a trecut printr-o serie de reforme și pentru care pacea și siguranța cetățeanului a fost întotdeauna o prioritate. Armata Națională este, întâi de toate, despre oameni – barbați și femei – dedicați jurământului de credință Patriei, valorilor naționale și țării în care s-au născut. Armata Națională este despre militarii aflați la post, în unitățile militare, la centrele de instruire în țară, care știu să-și îndeplinească misiunile stabilite cu seriozitate și abnegație, în orice circumstanțe. Armata Națională este și despre militarii care se află în misiuni, departe de casă, unde, alături de contingentele altor state, contribuie la eforturile de menținere a păcii. Dăruirea și profesionalismul fiecăruia dintre ei fac cinste Republicii Moldova și demonstrează, că țara noastră este un partener de încredere”, se arată în mesajul ministrului Anatolie Nosatîi.
Amintim, la 3 septembrie 1991, președintele de atunci Mircea Snegur a emis un decret prin care, în conformitate cu Declarația de Independență și în scopul asigurării protecției suveranității și integrității teritoriale, anunța crearea Forțelor Armate ale Republicii Moldova, încredința Guvernului să elaboreze concepția pentru finanțarea și fondarea bazei tehnico-materiale și solicita „inițierea tratativelor cu conducerea URSS în scopul reglementării problemelor privind evacuarea trupelor armatei sovietice de pe teritoriul Republicii Moldova și înlocuirea lor prin formațiunile Forțelor Armate ale Republicii Moldova”.
Comisariatele militare ale Ministerului Apărării al URSS, dislocate pe teritoriul Republicii Moldova, au trecut sub jurisdicția statului nou format. În paralel însă, forțele militare sovietice reacționare au început să evacueze armamentul și tehnica militară. Furtul de armament și imobile se producea atât la nivelul oficial al forțelor sovietice, cât și la nivel personal. În acest context a fost emis un decret special cu privire la declararea drept proprietate a R. Moldova a armamentului, tehnicii militare, altor bunuri militare, care aparțin unităților militare ale Armatei Sovietice, dislocate pe teritoriul republicii.
În același timp, au fost stabilite și primele relații internaționale bilaterale. Imediat după semnarea decretului de organizare a forțelor armate au fost semnate și o serie de acte în domeniul militar cu România și, ulterior, cu alte state. În primii ani de independență au semnate peste 30 de acorduri bilaterale cu statele partenere.
