Sectorul Tehnologiilor Informaționale (IT) și cel de Servicii pentru Business (BSS) sunt lideri, începând cu 2023, în exporturile Republicii Moldova. Aceste două ramuri ale economiei moldovenești vor asigura, în acest an, un volum al exporturilor de servicii de circa 830 de milioane de dolari, reprezentând circa 28% din totalul exporturilor moldovenești de servicii, scrie viitorul.org.
„Aceste două sectoare acum 15 ani practic nu existau în Republica Moldova. Sunt efectul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană (UE). Sunt efectul investițiilor străine directe în țara noastră. Sunt două sectoare care au generat locuri de muncă, investiții și exporturi”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 15 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, aceste două sectoare au cea mai dinamică creștere în ultimii ani, devenind cele mai mari ramuri de export ale Republicii Moldova. În timp ce alte ramuri de export au suferit în ultima perioadă, inclusiv din cauza războiului dus de către Federația Rusă în Ucraina, sectoarele IT și BSS se bucură de investiții, deoarece prezintă un risc mai scăzut. Totodată, sectorul IT, în prezent, este cel mai puternic din punct de vedere al salariilor și este cel mai dinamic după numărul de salariați. De asemenea, sectorul IT trebuie privit ca o ramură a economiei cu cel mai mare potențial de reîntoarcere a diasporei acasă și de angajare a tinerilor din țară, care, în caz contrar, vor alege să migreze din țară.
Veaceslav Ioniță susține că atunci când se vorbește despre comerțul Republicii Moldova se are în vedere comerțul atât cu bunuri, cât și cu servicii. Republica Moldova a cunoscut două creșteri puternice ale comerțului extern. În perioada 2004-2008, comerțul extern, atât de bunuri, cât și de servicii, a crescut de la 2,7 la 8,2 miliarde de dolari. Între 2021 și 2022 – de la 10 la 17 miliarde de dolari. În acest an, s-a stabilizat la 17,5 miliarde de dolari, atât importul, cât și exportul. Dacă în ceea ce privește bunurile, atât exportul, cât și importul, scade. Cât privește comerțul cu servicii, va fi înregistrată cea mai mare creștere din toate timpurile de circa 1,1 miliarde dolari.
Expertul spune că economiile mari au comerțul extern la nivel de 20-40 % din Produsul Intern Brut (PIB). Își permit să producă tot de ce au nevoie și produc mult, consumă mult și astfel comerțul lor extern, raportat la PIB, nu este atât de mare și mai mult se bazează pe economia locală, decât pe cea externă. Țările mici, din contra, au un grad de deschidere enorm, deoarece au un segment îngust de produse pe care le produce în cantități enorme și trebuie să le exporte. Nu pot produce multe lucruri, pe care trebuie să le importe, și din acest motiv, au o deschidere a economiei lor care se măsoară prin volumul comerțului extern, raportat la PIP, destul de mare. „În Republica Moldova comerțul extern este la nivel de 100% din PIB. A atins de câteva ori maxime de 120%. În 2022 a fost 118%. În acest an este o scădere din contul exportului de bunuri. În cazul serviciilor, a fost stabil pe tot parcursul timpului, cu o tendință clară de creștere. Cât privește bunurile, suntem dependenți de criză, de condițiile climaterice, de prețuri etc.. Republica Moldova trebuie să se specializeze pe exportul de servicii, deoarece ne asigură cea mai mare stabilitate a încasărilor. Avem o balanță comercială negativă la bunuri și una pozitivă la servicii”, a spus expertul.
Economistul afirmă că în acest an, în Republica Moldova exporturile vor crește, dar nu în ritmul care a fost până acum, și se datorează exclusiv exportului de servicii. Exportul de bunuri va scadea, cel mai probabil, cu cel puțin 300 de milioane dolari. Dacă anul trecut a fost de 4,3 miliarde dolari, în acest an va fi de 4 miliarde de dolari. Exportul de servicii, de la 2,2 miliarde de dolari anul trecut, va ajunge la 2,9 miliarde de dolari în acest an. „În Republica Moldova, până în 2010, balanța comercială și la bunuri și la servicii a fost negativă. Din 2011, doar la servicii este pozitivă. Se exportă servicii cu mult mai multe decât se importă. În acest an, balanța comercială la servicii va fi pozitivă, de cel puțin 1,2 miliarde de dolari. Exportăm servicii și procurăm gaz, energie electrică și alte lucruri”, a afirmat economistul.
Potrivit economistului, în acest an, din totalul exportului de servicii, de 2,9 miliarde de dolari, 830 de milioane de dolari va fi exportul de servicii IT și BSS, care în 2010 era de 96 de milioane de dolari. Până în 2016, în Republica Moldova domina exportul de servicii BSS, iar în ultimii 7 ani domină cele din domeniul IT, schimbări care s-au produs pe fundalul modificărilor legislative atunci când s-au creat parcurile IT. Astfel, exportul de servicii IT va ajunge în acest an, cel mai probabil, la 615 milioane de dolari, iar BSS – 215 milioane de dolari.
Economistul a mai menționat că sectoarele IT și BSS, în lume, sunt văzute ca un singur sector. În Republica Moldova acestea s-au dezvoltat separat. Dacă IT a avut atenție din partea statului, cel BSS a stat în umbră. Dacă în domeniul IT, ai nevoie de o pregătire specială, și aici practic se epuizează forța de muncă, în cazul BSS, posibilitatea de a antrena persoane tinere, inclusiv mame cu copii, fără calificare, este în creștere. „Modificarea legislativă, pe care acum a propus-o Guvernul Parlamentului, s-a votat deja în prima lectură, are ca scop să le sincronizeze pe aceste două ramuri ale sectorului economic, să formeze un sector de servicii inteligente pe care Republica Moldova să le exportă, astfel încât să fie asigurată o creștere a exportului nu doar de servicii IT, dar și de BSS. Ponderea serviciilor IT în exportul Republicii Moldova a crescut de 7 ori față de acum 10 ani. Acum reprezintă, raportat la PIB, 3,5%, cu potențial de creștere”, a menționat economistul.
Expertul declară că până în anii 2014-2015, serviciile IT, generate de către companiile moldovenești, erau jumătate vândute pe teritoriul Republicii Moldova, iar cealaltă jumătate – exportate. Întreaga piață IT până în 2016 era de 2,4 miliarde de lei. Astăzi, 85% din toate produsele IT ale Republicii Moldova sunt exportate. În țară, vânzările ar fi estimativ la nivel de 2 miliarde de lei. Astfel, IT este considerat un sector orientat către export. În cazul BSS, se intuiește că cea mai mare parte sunt orientate către export. Doar o mică parte se vând în țară, deoarece în Republica Moldova încă puține companii prestează așa servicii.
Veaceslav Ioniță mai spune că în acest an, salariul în sectorul IT va ajunge la 42500 de lei. Salariul mediu pe economie va fi de 12450 de lei. Astfel, diferența dintre salariile din IT și alte sectoare crește din ce în ce mai tare. În acest an, 10% sau 60 de mii de moldoveni vor avea un salariu mediu de aproape 35 de mii de lei. Până în anul 2018, salariul în sectorul IT era comparabil cu salariul celor mai plătiți 10% dintre salariații, deoarece serviciile se vedeau pe intern și nu se exportau. Astăzi, când aceste servicii se exportăm, salariul în IT se diferențiază cu aproape 20% de salariul celor mai bine plătiți salariați. Astfel, sectorul IT devine unul unde salariul mediu este mult mai mare decât salariul mediu al celor mai bine plătiți 10% dintre salariați. Diferența crește deoarece aceste servicii deja se exportăm din ce în ce mai mult. În sectorul IT, în acest an, pentru prima dată salariul mediu va depăși 2 mii de euro lunar. Anul trecut a fost 1.865 de euro. Salariul în sectorul IT crește cu mult mai rapid decât media pe economie.
Potrivit economistului, în sectoarele IT și BSS anul trecut erau 37800 de angajați. În acest an, se estimează că vor fi deja 42 de mii. Dacă în sectorul IT, în 2015 erau 8200 de persoane, în acest an vor fi 25500. În sectorul BSS, 18800 au fost în 2018. În acest an vor fi 16500. „Din aceste două sectoare importante ale economiei, doar unul s-a bucurat de atenția din partea statului. IT s-a dezvoltat puternic, la capitolul salarii, export, forță de muncă, iar BSS a rămas în umbră. Și aici Guvernul, în mod prioritar, a cerut Parlamentului să rezolve această diferențiere. Această modificare legislativă, care se discută acum în Parlament, are rolul de a dezvolta sincronizat atât sectorului IT, cât și sectorul BSS”, a spus economistul.
Vorbind despre principalele 20 de ramuri de export ale Republicii Moldova, Veaceslav Ioniță a declarat că serviciile IT și BSS vor atinge un volum de 830 de milioane de dolari; echipamente electrice – 770 de milioane de dolari; combustibil – 575; servicii de transport – 570; îmbrăcăminte și încălțăminte – 380; cereale – 290; produse alimentare – 285; uleiuri vegetale sau animale – 280; semințe și fructe oleagenoase – 260; prelucrarea materiei prime – 250; băuturi alcoolice – 230; fructe – 225; mobilă – 155; sticlă și articole de stică – 125. Alte ramuri sub 100 de milioane de dolari. Din cele 20 de ramuri cu potențial de export, 6 reprezintă serviciile și 14 – bunurile. Astfel, exportul de bunuri și servicii în acest an va fi de 6,9 miliarde de dolari, dintre care 4 miliarde de dolari vor fi exportul de bunuri și 2,9 miliarde de dolari – de servicii.
Analistul economic a mai spus că aceste două sectoare care nu existau 10-15 ani în urmă, acum generează același volum de exporturi cât se exporta acum 10-15 ani. „Atunci când s-a modificat legislația pentru a dezvolta serviciile IT, efectul a fost imediat, a crescut numărul de angajați, a crescut volumul exportului, a crescut salariul mai rapid, comparativ cu alte ramuri ale economiei, iar acest impuls, care acum va fi când vor fi sincronizate IT și BSS, va avea efect și asupra BSS, care încă nu are o dezvoltare atât de puternică”, a conchis analistul economic.
