Suedia va prelua președinția rotativă a Consiliului UE la 1 ianuarie, iar Bruxelles-ul se teme că extrema dreaptă suedeză ar putea zădărnici programul legislativ al Uniunii, se menționează într-o analiză Politico.
„O urmă a extremei drepte planează asupra președinției suedeze a Uniunii Europene”, arată Politico într-o analiză în care prezintă situația parlamentului de la Stockholm. Până acum, Suedia a avut guverne „tradiționale” și a fost considerată un membru cooperant și constructiv al Uniunii Europene. Dar după alegerile parlamentare din septembrie, noul prim-ministru, Ulf Kristersson, este dependent de Democrații Suedezi (SD), o formațiune de extremă-dreapta, eurosceptică, pentru a-și asigura majoritatea în parlament. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea Stockholmului de a gestiona punctele-cheie de pe agenda Blocului Comunitar.
Diplomații de la Bruxelles, care așteptau cu nerăbdare ca Suedia să preia președinția rotativă a Consiliului UE sunt acum îngrijorați de faptul că tonul antieuropean al Democraților Suedezi va afecta negativ modul de lucru al președinției.
Liderul Democraților Suedezi, Jimmie Åkesson, a declarat în timpul unei dezbateri parlamentare privind afacerile europene că „nu este o noutate pentru nimeni că Democrații Suedezi sunt partidul cel mai critic față de UE din parlament, Credem în cooperare… dar trebuie să ne îndepărtăm de ideea aproape maniacală că [Bruxelles-ul] ar trebui să se amestece din ce în ce mai mult în politica statelor membre”.
UE oferă țării care deține președinția semestrială un rol principal în stabilirea și progresul agendei politice a blocului, explică Politico. Prin urmare, este considerat util ca țara care deține președinția să aibă o atitudine clară față de cooperarea cu UE și o poziție bine înțeleasă în ceea ce privește problemele centrale de pe ordinea de zi.
Însă ascensiunea SD, un partid cu rădăcini neonaziste, a schimbat imaginea relațiilor dintre Suedia și UE. Este pentru prima dată când SD poate exercita o influență reală, iar oficialii de la Bruxelles încă încearcă să înțeleagă ce ar putea însemna pentru UE atitudinea extrem de dură a Suediei cu privire la migrație, dar și atitudinea sa relativ prietenoasă față de Ungaria.
Diplomații suedezi din capitala Uniunii Europene și-au asigurat colegii că președinția suedeză va fi condusă de Bruxelles, iar nu de Stockholm. Afirmațiile i-au liniștit pe unii membri ai Consiliului, însă unii s-au arătat deranjați de potențiala influență a SD, între aceștia din urmă fiind și liderul grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.
În timp ce partidul prim-ministrului suedez și alte două formațiuni din coaliție au o poziție pro-europeană fermă, Democrații Suedezi au făcut presiuni pentru organizarea unui referendum privind apartenența Suediei la UE, în lunile de după Brexit, amintește Politico. Dar SD ocupă un loc ambiguu pe scena politică suedeză, întrucât a votat cabinetul lui Kristersson, dar nu are și miniștri. Liderii extremiștilor l-au asigurat pe premier de sprijinul politic și au cerut să fie consultați pe teme importante de politică internă, precum migrație sau strategii de creștere economică. Este de așteptat ca SD să insiste în relația sa cu prim-ministrul după preluarea președinției rotative.
Migrația este o temă centrală atât pe agenda Democraților Suedezi, cât și pe cea a Uniunii Europene, astfel că va fi abordată și de președinția suedeză, prin discutarea pactului de revizuire a politicilor de migrație și azil. Înainte de alegerile parlamentare din Suedia, au existat așteptări ca președinția suedeză să realizeze progrese semnificative în privința adoptării pactului, iar formalitățile să fie realizate în timpul mandatelor următoare, ale Spaniei și Belgiei.
Diplomații suedezi consideră că Stockholmul are un „know-how” extraordinar când vine vorba de migrație, întrucât a fost țara care a primit unul dintre cel mai mare număr de migranți, raportat la populație, în timpul crizei din 2015. La toate acestea se adaugă faptul că actualul comisar privind politica de migrație este suedeza Ylva Johansson.
Optimismul privind progresele s-a estompat după ce partidul comisarului suedez a intrat în opoziție, în urma alegerilor din septembrie. În plus, SD insistă ca statul să reducă numărul persoanelor cărora le oferă azil „cât mai aproape de zero”, iar guvernul s-a angajat să restricționeze migrația.
Potrivit unor analiști de politică externă, și eforturile UE de a consolida statul de drept în Ungaria și Polonia ar putea cădea sub umbra influenței Democraților Suedezi. În septembrie, când majoritatea Parlamentului European a votat să nu mai recunoască Ungaria ca fiind o democrație, un eurodeputat din SD a votat împotriva moțiunii.
Consensul la care ajung analiștii este că rămâne neclar modul în care partidul extremist va influența cele aproximativ 350 de dosare de pe agenda Președinției Consiliului UE, care va fi deținută timp de șase luni de Suedia. Ministrul suedez pentru Europa a afirmat public că parlamentarii SD din comisia specială pentru afaceri europene i-au spus că s-au angajat să fie „constructivi” și că formațiunea a confirmat până acum acest lucru.