Ambasada României este prima misiune care a reacționat la demersurile agricultorilor din sudul R. Moldova, afectați pentru al treilea an consecutiv de secetă. Ambasadorul Cristian-Leon Țurcanu a mers în raionul Cahul, pe mai multe terenuri agricole, acolo unde s-a întâlnit cu peste 10 fermieri cu care a discutat despre problemele pe care le au în acest sezon.
„Agricultorii au nevoie mai mult ca niciodată de sprijin concret, planuri de redresare și perspective pe termen mediu și lung, care să permită dezvoltarea sustenabilă și în linie cu standardele europene a agriculturii pe aceste meleaguri. Am apreciat în mod deosebit eforturile depuse de guvernul pro-european de la Chișinau de a asculta nevoile agricultorilor și de a veni cu solușii și variante de a veni în sprijinul acestora”, a declarat Cristian-Leon Țurcanu.
Ambasadorul a precizat că România va continua să contribuie la dezvoltarea agriculturii de pe malul stâng al Prutului.
„Motorina donată de România fermierilor din R. Moldova în ultimii ani a reprezentat un ajutor real, bine primit de toți agricultorii, însă nevoile rezultate în urma schimbărilor climatice sunt deosebit de severe și reclamă o schimbare de paradigmă în viitorul agriculturii de pe acest mal al Prutului. Împreună, sunt convins că vom putea găsi cele mai bune soluții pentru modernizarea și crearea unui viitor sustenabil al agriculturii din R. Moldova”, a mai adăugat Cristian-Leon Țurcanu.
Ambasadorul României a fost însoțit de ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea. Amintim, săptămâna trecută, un grup de fermieri din raioanele de sud s-a întâlnit cu premierul Dorin Recean, ședință care nu i-a mulțumit pe agricultori. Deși Guvernul a anunțat că va acorda 100 de milioane de lei pentru acoperirea pagubelor provocate de seceta din această vară, fermierii susțin că suma este una infimă și că intervenția executivului trebuie să fie una mai masivă.
Totodată, agricultorii au declarat atunci că vor face demersuri la mai multe misiuni diplomatice, inclusiv la cea a SUA, a României și a Chinei, pentru a identifica surse suplimentare și pentru a le vorbi despre problemele lor și să-i invite pe terenuri să vadă „situația catastrofală”.
