Polonezii își aleg duminică parlamentarii. Scrutinul are o importanță majoră atât pentru societate, cât și pentru Europa. Alegerile de azi vor stabili calea pe care va merge a cincea cea mai populată țară a Uniunii Europene și a șasea cea mai mare economie a acesteia. Concomitent se desfășoară și un referendum pe tema migrației, a vârstei de pensionare și a altor probleme din societatea poloneză, despre care opoziția a afirmat că este de fapt doar un efort de mobilizare a electoratului partidului de guvernământ.
Cei doi principali rivali, partidul naționalist de guvernare Lege și Justiție, care speră la un al treilea mandat fără precedent în istoria țării, respectiv Coaliția Civică de centru-dreapta, au avut o campanie agresivă, în care fiecare și-a prezentat contracandidatul drept o amenințare existențială la adresa țării, scrie Biziday.
Lege și Justiție (PiS), care conduce în sondajele de opinie dinaintea scrutinului cu doar câteva puncte procentuale, s-a prezentat drept apărătorul suveranității poloneze și al polonezilor “de rând” împotriva “elitelor” și a Uniunii Europene. Coaliția Civică, favorizată de urbaniștii pro-europeni, a promis că va “aduce Polonia înapoi în Europa”. Experții consideră că votul de azi va face o judecată asupra moștenirii tranziției Poloniei de la comunism la capitalism și democrație, după 1989.
Rezultatele alegerilor au ramificații dincolo de granițele țării: Polonia are cea mai mare economie din marginea estică a fostei Europe comuniste și a fost unul dintre cei mai mari susținători ai Kievului în lupta împotriva Rusiei. Polonia găzduiește peste 1,5 milioane de refugiați ucraineni și servește drept centru principal pentru transferul de arme și ajutor către Kiev. Însă, în ultimele luni, liderii de la Varșovia s-au implicat într-o dispută publică cu Ucraina, pe tema cerealelor și au sugerat reducerea ajutoarelor militare și a subvențiilor pentru refugiații ucraineni.
Sub conducerea PiS, Polonia a cunoscut o scădere a sărăciei, dar și o creștere a inflației și o criză a locuințelor. Partidul este, de asemenea, implicat într-un conflict de ani de zile cu UE privind statul de drept, care a dus la înghețarea a miliarde de euro în subvenții. De asemenea, a adoptat o lege pentru interzicerea avortului și s-a poziționat împotriva comunității LGBTQ.
Jaroslaw Kaczynski a promovat, de asemenea, o teorie conform căreia Donald Tusk, liderul opoziției, este responsabil pentru moartea în 2010 a președintelui țării, fratele său geamăn Lech Kaczynski, care se afla la bordul avionului prăbușit în timpul unei vizite oficiale către Rusia. Tusk era prim-ministru la acea vreme.
Deși PiS conduce sondajele de opinie cu aproximativ 37%, niciun partid nu este de așteptat să obțină suficiente locuri pentru a guverna singur. Rezultatul cel mai probabil va duce la un guvern de coaliție, care va depinde de voturile obținute de partidele mai mici.
Libertatea și Independența Confederației, o coaliție anti-UE de extremă dreapta, a intrat în Parlament după alegerile anterioare din 2019, dar a crescut în popularitate înaintea scrutinului de acum. Solicită impozite mai mici și anularea ajutoarelor sociale și se opune ajutorului Poloniei pentru Ucraina. În urma alegerilor de azi și în funcție de cum va negocia, are șanse de face parte din viitorul guvern.
Alianța centristă A Treia Cale, formată din partidul centrist Polonia 2050 și Partidul Popular Polonez agrar (PSL), are o platformă similară cu cea a Coaliției Civice. Dacă acesta din urmă se descurcă suficient de bine pentru a avea șansa de a forma un guvern, se așteaptă să formeze coaliție cu Noua Stânga, tot în ascensiune.
Aproximativ 29 de milioane de polonezi cu vârsta de peste 18 ani sunt eligibili pentru vot. Partidele individuale trebuie să obțină cel puțin 5% din voturi pentru a intra în parlament, iar coalițiile au nevoie de cel puțin 8% din voturi. Rezultatele exit-poll-urilor realizate de Ipsos vor fi anunțate la ora locală 21:00 (22:00 ora României). Comisia Electorală de Stat poate avea nevoie de două, sau chiar de trei zile, pentru a anunța rezultatele oficiale ale alegerilor. Constituția Poloniei prevede ca președintele să convoace noul parlament în termen de 30 de zile de la alegeri.
