VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

A pierdut intelectualitatea meciul cu cei care trebuia să fi învățat limba, cu cei care au cerut limbă și alfabet în PMAN..? VIDEO

Vasile Botnaru, autorul și prezentatorul emisiunii „PUNCTE DE VEDERE, PUNCTE DE REPER”, a avut în calitate de invitați, pe Valentina Butnaru, activistă care promovează limba și literatura română, și Valentin Guțu, autor de cărți despre corectitudinea limbii române

Vasile Botnaru: Bine v-am găsit! Sunteți iarăși la Vocea Basarabiei, iarăși vă oferim niște meditații, niște opinii, pentru ca dvs. să vă formulați propriile opțiuni. Astăzi o să vorbim, evident, despre cultivarea limbii, parte foarte importantă, dacă nu cumva de bază, a educației. Și am să încep de la o provocare, pentru că asta mi-e meseria. Am adus cu mine o lingură. Lingura asta, dacă vreți, e adversarul intelectualilor, pentru că diriguitorii – știm noi unul – spun că este mai important ce pui pe limbă decât limba. Și omul sărac și flămând are grijă de lingura asta, are grijă de ceea ce se pune pe limbă. Și cu omul acesta preocupat de lingură e mai greu să vorbești despre limba română, despre educație, despre corectitudinea limbii române, cea care a stat, de fapt, la temelia independenței, a stat la temelia statului Republica Moldova. Și e firesc să vorbim astăzi cu Valentina Butnaru, o activistă care promovează limba și literatura română cu înverșunare de trei decenii, cred că înaintea apariției statului Republica Moldova, și Valentin Guțu, un cultivator neobosit al limbii, scoate cu disperare carte după carte în speranța că o să căutăm cărțile astea și o să le punem, eventual, pe noptieră, mai ales noi, cei care pretindem că știm limba română, că vorbim în limba română, care o promovăm la instituții media, școli etc.

Vocea Basarabiei: Am să încep cu această provocare de la Valentina. A pierdut intelectualitatea, dvs. meciul cu cei care trebuia să fi învățat limba, care au stat în genunchi în Piața Marii Adunări Naționale, au cerut limbă și alfabet, independență bazată, de fapt, pe identitatea asta lingvistică istorică și cu ușurință renunță? Și dovezi avem cât hăul.

Valentina Butnaru: Din punctul meu de vedere, nu, nu l-a pierdut, pentru că, dacă am avea un măsurător al nivelului lingvistic al intelectualității sau al elitelor, ne-am da seama că elitele vorbesc din ce în ce mai bine o limbă fluentă...

Vocea Basarabiei: Elitele?

Valentina Butnaru: Elitele. Asta vreau să zic, că elitele sunt din ce în ce mai bune. În același timp, impresia generală este că noi vorbim din ce în ce mai prost. Când zic „noi”, am în vedere strada, troleibuzul, magazinul, piața, nunta, dar la nuntă vin moderatori, vin oameni cu studii, oameni cu carte, oameni cu pregătire chiar, să zicem, la Academia de Arte, muzicieni, ziariști ș.a.m.d. Mergem după gustul consumatorului, probabil, mulți dintre noi. Și cred că asta ar fi marea mea dilemă cu intelectualitatea, atunci când încercăm să justificăm că noi coborâm la nivelul populației ca să ne înțeleagă. Populația ne înțelege foarte bine, populația are inteligență nativă și, mai ales, cei care s-au născut la sat și au auzit în casă o limbă curată, nu neapărat literară, dar o limbă fără impurități, fiți siguri că vor vibra și vor reverbera la o limbă cultă, curată și vor dori și ei, dacă nu pot vorbi așa, cel puțin, copiii lor să vorbească. Și am o sumedenie de exemple, cunosc foarte bine situația în școli, cunosc foarte mulți copii, adolescenți, liceeni care vorbesc o limbă literară excelentă.

Vocea Basarabiei: BAC-ul la limba română e reprezentativ?

Valentina Butnaru: Nu neapărat! Eu cred că nici un examen nu este reprezentativ.

Vocea Basarabiei: Dar alolingvii mereu vedem la susținerea BAC-ului că...

Valentina Butnaru: Da, asta este o dilemă și întrebarea pe care mi-o pun adesea: cum absolvă copiii alolingvi 12 clase, susțin BAC-ul pe un „9”, pe un „10”, pe un „8” chiar, dar după asta ies în stradă și nu sunt în stare să spună bună ziua sau mulțumesc?

Vocea Basarabiei: Să-l întreb pe Valentin Guțu.

Valentin Guțu: Ceva legat de lingură sau nu?

Vocea Basarabiei: Legat de lingură. M-am referit, evident, la premierul Tarlev, care era adeptul teoriei. Și asta era opțiunea comuniștilor, în general, că nu trebuie să ne ducem noi spre limba română, că după aia, dacă recunoaștem că limba-i română, trebuie să recunoaștem că suntem români, să renunțăm la moldovenie, să ne ducem în România etc. Și s-a făcut un dicționar, cunoscutul dicționar al lui Stati, ca să bage bază teoretică pentru faptul că e limbă moldovenească. Adică, politicienilor nu le-a convenit niciodată să recunoască că limba este română, din considerente politice. Ei au reușit să bage zâzanie între cunoscătorii de limbă, între cei care sunt convinși că limba e română, între utilizatorii de limbă? Părerea dvs. care e?

Valentin Guțu: A existat odată așa ceva, pe timpul lui Tarlev, dar asta a fost demult, s-au mai schimbat lucrurile între timp, situația totuși se îmbunătățește. Vorbea și Valentina adineaori că avem un cu totul alt limbaj în școli, în grădinițe. Eu îi ascult cu plăcere pe cei mici de grădiniță, sunt impresionanți, dar au și de unde învăța, că asta e problema, să ai de unde învăța o limbă română corectă. Și atunci deschizi televizorul și ai de unde prelua, de la filmele animate prezentate românește, să zicem, ai internetul, ai rețelele sociale, e tot ce-ți trebuie la îndemână, pe lângă cărți. Regretul nostru, al celora care mai scriem privind cultivarea limbii, e că se citește mai puțin, lumea se uită mai mult pe sticlă, iată de felul acesta așa, și deprinde câte ceva de acolo. E bine și lucrul acesta, că înveți câte ceva cu privire la exprimarea corectă și de la prezentatorii de emisiuni, dar mai trebuie citite anumite lucruri ca să înveți a te exprima corect, fiindcă e vorba de limba scrisă.

Vocea Basarabiei: Apropo de citit, dvs. ați adus Filtrele, ultima, cea mai recentă, probabil, carte.

Valentin Guțu: Da, a apărut acum, la început de vară.

Vocea Basarabiei: Și aveți trimiteri la instituții de presă destul de bine mersi, i-ați găsit și pe ei cu ocaua mică?

Valentin Guțu: Cu asupra de măsură, de unde din altă parte, strada e mai puțin prezentă aici, dar eu m-am gândit la faptul că și mass-media e cultivatoare și trebuie să fie cultivatoare de exprimare corectă.

Vocea Basarabiei: Și atunci nu-i o muncă sisifică, dle Guțu, ați scos și Dicționarul de greșeli, un cărțoi mare pe care, recunosc, nu l-am citit tot, dar din când în când apelez la el?

Valentin Guțu: Mă rog, uneori mă cuprinde o tristețe îngrozitoare, alteori mă bucură, depinde cu cine ai de-a face, pe cine asculți. Dacă ieși în stradă devii deodată total pesimist, exact ca personajele din versurile lui Bacovia, dar, pe de altă parte, îți reapare optimismul când dai de o oază de limbă română corectă, standard, cultivată, literară, te apropii de cei de la arte, de cei de la vreun teatru din centrul Chișinăului, de cei de la litere și tot așa. Adică există zone sau nișe în Chișinău, cel puțin fiindcă noi aici ne învârtim, în care găsești limbaje de tot felul – exprimări suburbane, limbaj colocvial argotic, limbaj îngrijit, limbaj standard, limbaj chiar pretențios uneori pe la cei de la radio și televiziune, depinde și de televiziune, și de radio. Asta e la mijloc. În ce privește politicienii, mergem mai lent.

Vocea Basarabiei: Într-un cuvânt, paharul e pe jumătate gol sau pe jumătate plin?

Valentin Guțu: E plin, se vede, e aproape plin.

Vocea Basarabiei: Nu, dar în privința cunoașterii limbii și ce domină, ce limbă domină în stradă, la magazin, în presă, totuși limba română și-a cucerit locul?

Valentin Guțu: Da, este adevărat, s-au dezvoltat foarte mult limbajele celor din medicină, nici mai vorbesc de el...

Valentina Butnaru: De specialitate.

Valentin Guțu: De specialitate, da, limbajul de specialitate, probabil...

Vocea Basarabiei: Apropo, ce mă inspiră pe mine, că la unele stații, la garaje, la garajiști se face trimitere la jantă, la ambreiaj.

Valentina Butnaru: Da, da! Și chiar în magazine noțiunile, denumirile de produse se numesc corect acum.

Valentin Guțu: Îmi spunea mie cineva că a dat la un autoservice o mașină pentru reparație și persoana ceea de vârstă, mă rog, tânără se exprima foarte bine românește, are de unde învăța, ceea ce n-am avut noi cândva în tinerețe. Când eram student, țin minte că dădusem prin librării de un manual de chirurgie generală tradus din rusă, era până în ‘70 și am rămas perplex sau mașini agricole, cu combine, cu tractoare, cu piesele respective și eram frapat, erau niște traduceri în perioada aceea...

Vocea Basarabiei: Să-l întreb pe Valentin Guțu, autorul acestui manual, care domeniu de specialitate este cel mai datornic față de limba română? Dintr-un articol am dedus eu că dezastrul cel mare e în domeniul dreptului sau nu?

Valentin Guțu: Nu e adevărat! Cartea se încheie cu un studiu de vreo sută de pagini, dura lex, adică legea e dură, dar e lege. Și acolo dezghioc povestea aceasta a limbajului juridic basarabean sau, cum se mai numește în argoul lor, legaleza basarabeană, adică terminologia juridică basarabeană încă are probleme serioase, dar problemele acestea...

Valentina Butnaru: Acolo unde cuvântul contează cel mai mult.

Valentin Guțu: Este adevărat, și unde contează expresia exactă, unde nu există spațiu de manevre sau de sinonimie.

Valentina Butnaru: De nuanțe chiar.

Vocea Basarabiei: Da, și oamenii sunt victimele acestor echivocuri.

Valentina Butnaru: Absolut.

Vocea Basarabiei: Valentina, mă întorc la lingură. Distanța dintre stradă și intelectuali, elite, cum s-o scurtăm, pentru că am văzut chiar la Prometeu copii cu o limbă excelentă...

Valentina Butnaru: ...până ies în stradă.

Vocea Basarabiei: Chiar la recreație, la bufet.

Valentina Butnaru: Asta e vechi ca și... Dar ziceai de pahar. Eu totuși pretind că paharul e pe jumătate, pentru că noi suntem foarte împărțiți. Deci, elitele, da, au un limbaj bine pus la punct și strada – hai că împărțim așa, strada și elitele –, dar vreau să revin la tineri, la adolescenți, la liceeni, eu văd niște mostre de exprimare care pur și simplu mă fascinează. Atât doar că acești tineri dispar pe urmă din spațiul nostru, ei pleacă, aceștia sunt cei mai buni și ei pleacă. Dar cum se exprimă copiii, de exemplu, în Liceul Spiru Haret, la noi chiar în sat, la mine în sat Liceul Ion Inculeț, unde am niște exemple, niște domnișoare care iau toate premiile posibile, toate olimpiadele le câștigă, locuri întâi, doi la republicane, raionale, engleză, română, istorie, geografie. Deci, acolo unde trebuie să lucrezi, să operezi cu fraza, cu exprimarea, cu cuvântul. Eu aș vrea, că ați vorbit despre cărțile lui Valentin, aș vrea să-l readuc în memorie pe Alexandru Gromov, de la care am învățat foarte multe. Și el avea un slogan care-l repeta neobosit: „Limba română este floarea cu trei petale: presa scrisă, radioteleviziunea și teatrul”. Atât doar că și presa scrisă, și radio, și televiziunea, și teatrul trebuie să fie, să aibă un nivel înalt.

Vocea Basarabiei: Da, din modestie a scos cinematografia de acolo, că el era și din domeniu.

Valentina Butnaru: Da, dar acum să fac și eu o trimitere la cărțile pe care le-am ținut în mână cu foarte mulți ani în urmă și de care am fost surprinsă și ajutată, probabil că toți am lucrat cu cartea lui Valentin Mândâcanu Cuvântul potrivit la locul potrivit, cine n-o avea pe masă, degeaba redactezi, degeaba...

Valentin Guțu: De acolo am pornit.

Valentina Butnaru: Da, de acolo am pornit. Pe urmă, eu îi țin minte și pe Mândâcanu, și pe Gromov, Dumnezeu să-i aibă în pază, ei vorbeau foarte des despre meseria de corector, meseria de redactor. Gromov, dar și Mândâcanu insistau foarte mult că a fi corector sau corectorul cândva, mai ales în societatea franceză, dar chiar și în România interbelică, corectorii erau cei mai instruiți oameni, cunoșteau câteva limbi, cunoșteau redactare, cunoșteau istorie, știau transcrierea corectă a numelor. Acum cumva se sare peste corectori sau chiar în perioada noastră de până la ‘90, dar și după ‘90, corectorul însemna doar o muncă tehnică, ceea ce mi se pare că a fost o degradare a acestei meserii, pentru că eu am impresia că un ochi proaspăt al corectorului înseamnă foarte mult pentru scriitorul nostru, pentru ziaristul nostru, pentru omul care scrie, oricât de bine ne-am simți noi în limba română și ni s-ar părea că ne exprimăm bine.

Vocea Basarabiei: Întrebare – de ce devin ei periferici, oamenii aceștia? Mohicanii se trec și nu are cine să-i înlocuiască.

Valentina Butnaru: Școala. Cine face școală de corectori, cine face școală de redactori? Noi am avut un curs la anul III, probabil, cu regretatul Vasile Pojoga, care a fost un curs facultativ de redactare, dar eu țin minte și astăzi exemplele cu care opera. Și nimeni n-a pus preț pe acest curs de redactare, dar el a contat foarte mult. Cine a vrut să audă ceva sau să fie atent, cel puțin, cred că a fost, dar cursurile astea trebuie să fie totuși foarte serioase.

Vocea Basarabiei: Vorbeam despre decalajul, distanța dintre stradă și limbajul cult al elitelor și Valentin Guțu în Filtre și în Greșeli de limbă foarte des face trimitere la calcuri, la calcurile din limba rusă...

Valentina Butnaru: La care azi nu se mai atrage atenția.

Vocea Basarabiei: De ce ne deranjează rusa, calcurile de acolo, și nu ne deranjează poluarea cu englezisme?

Valentina Butnaru: Ne deranjează.

Valentin Guțu: De ce nu ne deranjează? Ne deranjează!

Vocea Basarabiei: În egală măsură?

Valentin Guțu: Tocmai că din ’90 încoace ne aflăm într-un fel de capcană dublă, așa, într-o dualitate privind calcurile din rusă și engleză.

Vocea Basarabiei: Dar mai toleranți cumva față de engleză suntem când spunem dă-mi un link, și nu supără așa de mult?

Valentin Guțu: Aici nu avem încotro, va trebui să ne conformăm, a intrat în uz sau cum zicem noi...

Valentina Butnaru: Odată cu era internetului, au intrat în uz multe cuvinte din limbajul acesta, dar nu este o scuză.

Vocea Basarabiei: Da, dar întrebarea mea provocatoare ab initio, așa m-am angajat să fiu provocator, nu cumva suflăm în iaurt atunci când orice calc este sancționat?

Valentina Butnaru: Nu suflăm în iaurt. De exemplu, poate că eu sunt mai pretențioasă, dar eu am o reacție dureroasă la exprimarea inexactă, la exprimarea agresivă, la înjurături, la cuvinte improprii, cum ar fi kumaniok, kumușka, chestii din astea. Noi întotdeauna ne-am exprimat foarte frumos cu cumătriță, cumătraș, cumătru. De ce să nu-i spui așa? De ce să-i spui kumaniok? Cu ce-i mai frumos? Deci, în momentul în care omul rostește asemenea cuvinte, pentru mine s-a terminat un nivel.

Vocea Basarabiei: Adică prin limbajul acesta vreți să spuneți că vine și un anumit mesaj ideologic?

Valentina Butnaru: Vine, nu neapărat ideologic, neglijența vine. Eu sunt sigură că acest om nu citește, eu nu mai zic că acest om nu scrie, indiferent ce meserie are și dacă a făcut școală cândva, și din momentul din care a luat diploma n-a mai pus mâna pe o carte, el nu mai scrie, el vorbește la auz și se uită în televizor și vorbește ce vorbește televizorul, el nu știe să citească o carte, un ziar, o revistă literară, dar astea ne cultivă.

Vocea Basarabiei: Valentin, de ce sunt deranjante calcurile?

Valentin Guțu: Păi nu toate, unele au intrat în uz și sunt foarte firești. Iată, când am venit aici, dumneata nu cumva ne-ai spus: luați loc, vă rog? Un calc sută la sută după limba franceză, a intrat în uz și nu-i nicio problemă cu el. Acum ne deranjează altceva, fiindcă se traduce masiv locație, uneori se face exces de zel, ca să zic așa, folosindu-l. S-a ajuns să se vorbească de stâna din vale ca de o locație, unde vin turiști acolo, când el pur și simplu e o stână și e un loc. Adică poate fi cuvântul acesta înlocuit, e după engleză, bineînțeles, locație la noi, dar a ajuns să fie un cuvânt uneori chiar parazit, parazitar în limbajul nostru, folosit în exces și fără a se recurge la sinonime, uneori poți spune, în loc de locație, clădire, un loc anume...

Valentina Butnaru: Sediu...

Valentin Guțu: Da, un sediu și tot așa. În funcție de context se poate varia, recurge la sinonime, că altfel dai impresia de limbaj sărăcăcios.

Vocea Basarabiei: Francezii, apropo, încearcă să stăvilească poluarea limbii prin decret, chiar la mod administrativ o fac, instituie anumite reguli și chiar tabuizează anumite cuvinte. Credeți că ar fi eficientă protecția limbii române din Moldova mă refer, prin anumite regulamente care să interzică poluarea cu rusisme?

Valentin Guțu: Au încercat-o francezii și nu le-a ieșit nimic...

Valentina Butnaru: Nu cred, nu le-a ieșit nimic.

Valentin Guțu: Dar s-a umplut și franceza de anglicisme și au existat comisii la nivel de academie acolo și asta a fost...

Vocea Basarabiei: Și atunci ne lăsăm pe val?

Valentin Guțu: Nu, lumea-i liberă să spună ce vrea, acuma depinde de fiecare în parte ce educație lingvistică are.

Valentina Butnaru: Ce decizie, ce atitudine are.

Valentin Guțu: Da, dacă e autocritic în ceea ce spune, e atent, dar pentru asta trebuie să ai o cultură lingvistică care pornește totuși din grădiniță, mi se pare.

Valentina Butnaru: Din casă, de la un an.

Valentin Guțu: Adică o educație de acasă, dacă nu și de la școală, și de la facultate și tot așa, și atunci îți spui stop, și atunci ai reacția respectivă la străinisme, anglicisme, rusisme și tot așa.

Vocea Basarabiei: Vorbeam mai devreme despre lenea utilizatorilor băștinași chiar, așa se întâmplă că alolingvii, și avem câteva exemple, învață corect limba română și uneori dau clasă.

Valentina Butnaru: Da, cei care o învață, da! Care o învață metodic.

Valentin Guțu: Aceea e o limbă livrescă se cheamă, noi am învățat-o de la părinții noștri, de la țară...

Valentina Butnaru: De la mama, tata, da...

Valentin Guțu: De la mama și tata, cum zicem de obicei. Fiindcă am pomenit de Valentin Mândâcanu, mergeam la el când era pe timpuri redactor și ne zicea: „Ce fericiți sunteți voi, cei veniți la Chișinău, care cunoașteți și limba vorbită, limba populară”, adică graiul moldovenesc avea în vedere. Contează foarte mult dacă vrei să te faci, să zicem, redactor sau ziarist, în general, să cunoști. (...)

Autor

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.