Astăzi se fac 15 ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009. Revoltele au fost provocate de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. Rezultatele scrutinului, care arătau victoria Partidului Comuniștilor din R. Moldova, a împins mii de tineri să iasă în Piața Marii Adunări Naționale în semn de protest.
Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, susținători ai opoziției au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat.
Pentru a reaminti despre acele proteste, Președinția va găzdui o expoziție de fotografii care reconstituie evenimentele din 7 aprilie. Astăzi, are loc o lecție deschisă de istorie prezentată în holul Președinției de Igor Cașu, istoric și director al Agenției Naționale a Arhivelor. Iar în săptămâna 8 – 14 aprilie, ușile Președinției vor fi deschise între orele 17:00 și 19:00.
„7 aprilie 2009 va rămâne mereu ca o rană neînchisă a consecințelor unui regim autoritar, care își pune în închisoare tinerii ce gândesc liber, care vrea să guverneze prin frică și care se teme de propriii cetățeni. Dar 7 aprilie va rămâne în istoria noastră și ca un simbol al rezistenței, al curajului și al puterii unui popor care vrea să fie liber. Democrația înseamnă, de fapt, să credem în puterea noastră de a ne crea soarta. Iar atunci când ne este călcat în picioare acest drept, să ne ridicăm împotriva răului”, a declarat Președinta Maia Sandu.
Șefa statului a mai menționat că tinerii care s-au ridicat pe 7 aprilie 2009 au suferit din cauza violenței și terorii unui regim ce își trata cetățenii ca pe dușmani.
„Tinerii au trăit, cu siguranță, și dezamăgiri, dar nimeni nu a reușit să le distrugă demnitatea și forța morală de a înfrunta nedreptatea. Și, inclusiv datorită lor, azi nu trăim într-un stat închis, unde oamenilor le este frică să gândească și să vorbească liber. Azi Republica Moldova rămâne a fi un stat democratic, unde drepturile sunt respectate și puterea este în mâinile poporului. Azi porțile Președinției sunt deschise, drept simbol al valorii de bază pentru care au luptat tinerii în aprilie 2009 – libertatea. Libertatea fiecărui individ și libertatea noastră ca popor”, a punctat Maia Sandu.
Cu un mesaj de comemorare a celor 15 ani de la proteste a venit și președintele Parlamentului, Igor Grosu.
„Astăzi se fac 15 ani de când mii de oameni au ieșit în centrul Chișinăului pentru a-și apăra votul și democrația. Au făcut-o dintr-o pornire sinceră și firească pentru că voiau să scape de un regim autoritar și voiau să trăiască într-o țară liberă și în democrație. E un drum poate prea lung, dar după 15 ani de zile acum avem șansa să ne demonstrăm nouă, dar și lumii întregi că noi, moldovenii, vrem să trăim într-o lume a păcii, a libertății și a prosperității, ceea ce se numește – marea familie europeană”, a declarat Igor Grosu.
Un raport al Asociații „Promo-LEX” arată că, în timpul protestelor din 7 aprilie 2009, poliția a reținut cel puțin 600 de persoane, care au fost arestate, maltratate și închise în izolatoare, iar patru tineri au decedat în condiții misterioase.
Trei polițiști au primit sentințe cu suspendare, iar unul a fost amendat, urmare a evenimentelor din aprilie 2009.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat R. Moldova în 10 cauze cu referire la evenimentele din 7 aprilie 2009, iar alte câteva zeci de cereri mai erau în curs de examinare. În cazul tânărului Valeriu Boboc, ucis în centrul Chișinăului, Înalta Curte de la Strasbourg a acordat în 2022 părinților acestuia suma de 50 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și suma de 7 000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
Guvernul R. Moldova și-a recunoscut vina în cel puțin 12 cazuri ajunse la CEDO, obligându-se să plătească despăgubiri victimelor.
