De astăzi și până în 1 iulie, Belgia preia de la Spania preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Statele membre care deţin preşedinţia UE lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite „trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Spania (iulie-decembrie 2023), Belgia (ianuarie-iunie 2024) şi Ungaria (iulie-decembrie 2024). Belgia deţine preşedinţia rotativă pentru a 13-a oară, într-un moment în care Uniunea Europeană se află la o răscruce de drumuri, confruntându-se cu consecinţele războiului din Ucraina, efectele post-pandemie, criză energetică, dezinformare, evenimentele climatice extreme, conflictul din Orientul Mijlociu, transmite Agerpres.
Preşedinţia belgiană se va concentra pe şase arii tematice şi va acorda o atenţie deosebită menţinerii sprijinului neclintit pentru Ucraina. De asemenea, va sprijini adoptarea Agendei Strategice 2024-2029 şi va pregăti discuţii privind viitorul Uniunii Europene. Pe măsură ce ciclul instituţional actual se încheie, preşedinţia va sprijini o tranziţie spre următorul. În privinţa afacerilor generale, preşedinţia belgiană va continua lucrările în curs privind extinderea, iar în luna mai, UE va sărbători cea de-a 20-a aniversare de la cea mai mare extindere din istoria sa (2004), o piatră de hotar pentru unitatea şi prosperitatea la nivelul întregului continent.
Un obiectiv principal al preşedinţiei belgiene în ceea ce priveşte afacerile externe va fi furnizarea de sprijin politic, economic, militar, umanitar şi juridic foarte ferm pentru Ucraina. Pe zona de justiţie şi afaceri interne, priorităţile-cheie vor fi reforma sistemului de migraţie şi azil, precum şi crearea unei zone Schengen reziliente.
