În virtutea timpului trecut în era digitală, el a rămas un romantic aproape convins al muzicii noastre. Cu chitara mereu aproape, el aduce liniște și calmitate, dar și o stare de zbor sufletesc. Oamenii simt acest fler și incearcă să profite de prezența lui cu orice ocazie frumoasă, invitîndu-l să le amintească de muzica folk, de versul adevărat pus pe note, de tinerețea spiritului regăsit în cîntec. Interpretul Ion RAZZA este unul dintre cei care militează pentru Unirea Moldovei cu România.
Ion Razza: R. Moldova este meleagul unde m-am născut, pe care îl iubesc, pe care îl cunosc, cred eu, îl înțeleg și încerc cumva să iluminez prin melodiile mele pe care le cânt tot ce se întâmplă pe acest petic de pământ frumos, binecuvântat de bunul Dumnezeu. Și sper cu tot dinadinsul ca într-un viitor nu știu care, dar îmi doresc cât mai curând posibil să ne unim cu tot spațiul românesc, ca să fim mai puternici, mai frumoși prin varietatea noastră de cultură și astfel să ne ajute Mântuitorul.
Vocea Basarabiei: De ceva timp prioritate este integrarea europeană? Crezi că ar merita să fie această discuție în societate: ce facem? – mai degrabă scoatem hotarul de la Prut sau mai realist este ca R. Moldova să ajungă țară membră a UE?
Ion Razza: Mult mai ușor, mai lesne și mai organic ar fi să ne unim cu Țara-mamă și astfel lucrurile s-ar clarifica mult mai repede, dar politica își are culoarele ei, pe care eu nu le cunosc și de aceea nu mă pot pronunța de ce se vrea, probabil din cauză că suntem prea împărțiți în țărișoara asta a noastră în multe etnii. Una dintre ele care este foarte mică numeric, dar este foarte puternică din punct de vedere informațional aici, pe peticul acesta de pământ, cumva se ține bine și din cauza asta, evident că cultura rusă, așa să zicem, „lumea rusă”, Kremlinul nu vrea să ne dea voie să mergem, pentru că suntem buni, suntem plăcuți pentru ei și nu ar vrea să ne scape din mâini. De aceea, probabil, se și merge pe filiera integrării europene, ca să nu supărăm pe cineva, dar eu cred că cel mai lesne, ca să nu ne ascundem după deget, e să spunem lucrurilor pe nume și astfel ar fi mult mai ușor și mai repede de rezolvat, unirea cu Țara-mamă, România.
Vocea Basarabiei: Dar macar o dată autoritățile de la București au spus că își doresc ca cele două state românești să fie împreună?
Ion Razza: Asta e marea problemă – cum aici nu avem, nici acolo nu prea avem voci care să spună sus, tare și răspicat că, uite, vrem integrarea, unirea. Probabil că și ei se tem.
Vocea Basarabiei: Să vorbim despre creație și despre planurile de viitor.
Ion Razza: Creația rămâne a fi un lucru veșnic, or viitorul aparține oamenilor de creație, cei care vor crea și nu vor stagna, acelora le aparține viitorul. Ceea ce ține de mine personal, îmi doresc în continuare să îmi dea bunul Dumnezeu sănătate și inspirație, să pot compune cântece în continuare și să mă împart cu publicul spectator, lucru care îmi place foarte mult.
Vocea Basarabiei: Care sunt mesajele pe care le transmiți în melodiile pe care le interpretezi?
Ion Razza: Dragostea este în primul rând, dragostea eternă. Evident că am și teme sociale, deci nu sunt cumva…, nu merg pe alături, mă strădui mai puțin să atrag atenția informației nocive, dar încerc cumva să aleg grâul de neghină în tot ce ajunge la auzul meu și să-mi fac concluziile de rigoare fiind ajutat de sursele credibile și, evident, de bunul Dumnezeu.
Vocea Basarabiei: Dragoste, dor… Apropo, dorul în diasporă e cel pe care îl trăiesc cel mai mult moldovenii plecați peste hotare și te-am văzut deseori mergând la cei care și-au găsit rostul în lumea largă. Cum descrii exodul populației?
Ion Razza: Am și un cântec dedicat surorilor și fraților noștri plecați peste hotare, un cântec pe versurile Alei Mândâcanu. Premiera la acest cântec am făcut-o în orașul Milano cu ceva ani în urmă și este foarte bine primit. Chiar vă spun în două cuvinte, în perioada când s-a început pandemia planificată, mulți dintre conaționalii noștri din Italia au început să se contreze cu aceștia de pe loc, că „dacă v-ați îmbolnăvit, stați acolo, nu veniți și ne îmbolnăviți și pe noi”. S-au început niște certuri din astea care nu se mai termină, la care am avut inspirația să postez acest cântec, pur și simplu să pun telefonul în față, să-l cânt și să vin cu următorul mesaj: „Fraților, oriunde ne-am afla, să fim sănătoși în primul rând, iar timpul își va duce misiunea până la capăt”. Am postat această piesă și vă zic că într-o zi am avut peste 100.000 de vizualizări, iar într-o săptămână am trecut de un milion. Deci, un cântec simplu, dacă are mesajul concret și corect, a ajuns la inimile oamenilor și a avut foarte-foarte multe distribuiri. Acest lucru m-a bucurat foarte mult, cântecul acesta are succes.
Vocea Basarabiei: Ce părere ai despre cei care au ales calea străinătății?
Ion Razza: Eu îi înțeleg, dar mie mi-ar fi plăcut totuși să rămânem aici, să luptăm în greul acesta pe care îl avem. Dacă nu noi, atunci cine, pe seama cui lăsăm să ridice țara, s-o înflorească? Pentru că avem o țară pe care ne-a dăruit-o bunul Dumnezeu cu de toate, doar trebuie să ne suflecăm mânicile noi, cei care suntem aici, să punem umărul, să fim uniți și să facem lucrurile să meargă mai bine, pentru că avem cu cine și avem cu ce, dorință să fie.
Vocea Basarabiei: Și care e dorința cea mai mare a lui Ion Razza?
Ion Razza: Să devenim un popor unit, nu răzlețit, să ne reunim din nou, cum au fost străbunii noștri și să putem lupta, or unde-s mulți puterea crește și dușmanul nu sporește. Asta vreau, unitate, de la poporul nostru și dorință de a crea lucrurile astfel ca să meargă bine în țărișoara noastră. Și pace. În primul rând să avem pace, cum spuneau buneii noștri, pace și sănătate, că restul le vom face.
Vocea Basarabiei: Acest război din coasta Republicii Moldova, vorbim despre invazia Rusiei în Ucraina, ce impact are asupra Republicii Moldova și asupra cetățenilor?
Ion Razza: Probabil că acest război deja l-au resimțit toți, unii mai mult, alții mai puțin, dar evident că este un război nefast, un război nedrept și neînțeles. Când luptă frate cu frate, nu prea înțeleg și trebuie să fim mai atenți la cei care trag sforile și să nu ne dăm cumva influențați de pârghiile lor.
