În anul 2022, Codul contravențional a fost completat, iar în prezent, utilizarea discursului de ură și/sau instigare la discriminare de către competitorii electorali, inclusiv prin intermediul materialelor electorale, sunt interzise și sancționate.
Comisia Electorală Centrală (CEC) și Consiliul Audiovizualului (CA) au dezvoltat instrumente interne de reglementare a publicității politice și electorale și, respectiv, de monitorizare a discursului care incită la ură în media audiovizuală, în perioada electorală, dar și în afara acesteia, susține Asociația Promo-LEX.
Potrivit Codului contravențional, utilizarea de către competitorii electorali a discursului de ură și/sau instigarea la discriminare în cadrul perioadei electorale și/sau în materialele de agitație electorală se sancționează cu amendă de la 7.500 de lei la 12.500 de lei, în cazul persoanei fizice, și de la 12.500 de lei la 20.000 de mii de lei, în cazul persoanei juridice (partidul politic, bloc electoral).
Agentul constatator este Poliția, care va trebui să analizeze presupusul caz de discurs de ură și/sau instigare la discriminare și să decidă aplicarea sau neaplicarea sancțiunii. Poliția se poate autosesiza sau poate fi sesizată de către competitorul electoral care consideră că a fost ținta discursului de ură și/sau instigare la discriminare sau de către o persoană sau un grup de persoane care au fost vizate de un discurs de ură și/sau instigare la discriminare din partea unui alt competitor electoral.
Plângerea trebuie să fie însoțită de cât mai multe detalii și de dovezi (înregistrări video sau audio a mesajului cu pricina indicând data, ora, locul/platforma unde a fost transmis/publicat mesajul; numele autorului/autoarei; reacția publicului, comentariile de susținere, de promovare sau de incitare la ură).
Irina Corobcenco, expertă în Monitorizarea și Combaterea Discursului de Ură, anticipează câteva impedimente în aplicarea normelor legale. Neînțelegerea a ceea ce reprezintă discursul de ură, precum și necunoașterea cadrului legal ar putea determina neraportarea cazurilor la Poliție, spune ea.
Un alt impediment ține de capacitățile reduse ale Inspectoratului General al Poliției. Insuficiența resurselor umane, numărul mare de responsabilități și pregătirea insuficientă a agenților constatatori sunt câțiva dintre factorii care vor influența eficiența răspunsului Poliției la cazurile de discurs de ură și/sau instigare la discriminare, explică Irina Corobcenco, făcând trimitere și la constatările unui studiu elaborat de Asociația Promo-LEX care urmează să fie prezentat pe 28 septembrie 2023.
Irina Corobcenco amintește că istoria ne-a dat suficiente lecții în care discursul de ură a fost utilizat pentru a umili, marginaliza, discrimina și ucide oameni (Holocaustul, Genocidul din Rwanda, Genocidul Armean etc.). Potrivit expertei, cea mai recentă lecție pe care istoria ne-a oferit-o e războiul Rusiei împotriva Ucrainei: „discursul de incitare la ură și violență îmbinat cu propaganda de război nu poate fi nici justificat și nici acceptat. Indiferent de limba vorbită, religia împărtășită, grupul etnic sau naționalitatea căreia cineva aparține, nimeni nu poate fi considerat un rebut sau „un vierme” ce trebuie exterminat”.
Conform Promo-Lex, contextul politic și cel electoral favorizează utilizarea acestui tip de discurs, fapt confirmat de monitorizările anterioare realizate de asociație, inclusiv în ultimele cinci campanii electorale, desfășurate în perioada 2018–2021.