În anul curent, peste 147 de mii de tineri pentru prima dată vor avea dreptul să participe la alegerile locale generale care vor avea loc pe 5 noiembrie. Însă, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, numărul real de tineri, care vor veni la secția de votare va fi mult mai mic. Această tendință este influențată de migrație, cunoștințele și angajamentul politic foarte slab.
Potrivit unei analize publicate de Veaceslav Ioniță pe blogul său, din 147,3 mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-21 ani, la urnele de vot vor veni maxim 28 de mii din ei, restul 120 mii de tineri nu vor face uz de acest drept.
La alegerile din 2007, numărul tinerilor care pentru prima dată au putut merge la vot a fost de 288 mii persoane, maxima istorică, iar în prezent numărul lor s-a redus de două ori.
Totuși numărul real de tineri, care vor veni la secția de votare va fi mult mai mic, fiind influențată de 3 factori de bază: 1) migrația externă, 2) migrația internă, 3) cunoștințele și angajamentul politic foarte slab.
„Migrația externă este factorul de bază, care determină ponderea redusă a tinerilor care vin la vot. Astfel în prezent 1/3 din toți din toți tinerii, care pentru prima dat au dreptul de a participa la alegerea Primarului nu se află în țară. Din cei 147, 3 mii estimăm că în țară se află maximi 100 mii persoane, iar circa 48 mii sunt peste hotarele țării”, afirmă expertul economic.
Potrivit lui Ionița, migrația internă este al doilea factor, care determina prezența slabă a tinerilor la alegerea Primarului și Consiliilor locale. Migrația internă a tinerilor este determinată de doi factori de bază, studiile, care au loc în câteva centre importante din țară și căutarea unui loc de muncă în special mun. Chișinău sau Bălții. Din cei circa 29 mii studenți cu vârsta de 18-21 ani, în jur de 17 mii învață departe de casă. La acest număr trebuie să mai adăugăm cel puțin 8-10 mii de tineri, care au plecat din localitatea lor în căutarea unui loc de muncă în țară. Astfel migrația internă reduce numărul votanților tineri în special din zonele rurale cu cel puțin 20-27 mii persoane.
„Cunoștințe și angajament politic foarte slab, determină tinerii să rămână în ziua votării acasă. Potrivit expertului, în rândul tinerilor de 18-21 ani, doar 20% au o opțiune de vot. E ceva obiectiv și nu ține de apatia politică a tinerilor. Aici cauza și consecințele sunt exact invers. Nu apatia îi face pe tineri să nu aibă o opțiune de vot, dar invers lipsa unei opțiuni de vot îi face apatici. Tinerii nu au opțiuni de vot din lipsa unei experiențe electorale”, susține expertul economic.
Potrivit lui Ioniță, din cei 147,3 mii tineri, care în acest an pentru prima dată vor avea dreptul să-și aleagă primarul, doar 70-80 mii se vor afla în localitate în ziua alegerilor.
