Președinta Maia Sandu a anunțat că convoacă, pentru data de 21 mai, Adunarea cetățenilor „Moldova Europeană”. Evenimentul va aduna cetățenii pentru a spune întregii lumi că sunt europeni, iar UE este calea aleasă de ei. Dar până atunci va fi 9 mai, zi care are o dublă semnificație în Republica Moldova: unii vor marca Ziua Europei, alții Ziua Victoriei. Este o dovadă a dezbinării din societate dar și a problemelor acumulate, în contextul războiului din Ucraina. O convorbire cu istoricul Mariana S. Țăranu, doctor în istorie.
Vocea Basarabiei: Astăzi o avem invitată în studioul Vocii Basarabiei pe Mariana Țăranu, care este istoric, conferențiar universitar, doctor în istorie. Mulțumim mult că ați găsit timp să reveniți la Vocea Basarabiei!
Mariana Țăranu: Ori de câte ori sunt invitată, o să vin cu plăcere, pentru că am trăit, am retrăit alături de bunii noștri ascultători, ceva mai nou telespectatori, multe momente. Timp de un an am moderat o emisiune, emisiunea Forum și am discutat de la probleme economice la politice, la sociale și încă o dată pe această cale vreau să-i salut pe fiecare în parte, pe toți ascultătorii noștri, radioascultătorii, pentru că îi iubesc foarte mult, mi-au marcat traseul vieții și sper din tot sufletul că ceea ce am făcut noi timp de un an la emisiunea Forum a reușit, într-un fel sau altul, să modeleze mentalități.
Vocea Basarabiei: Se apropie ziua de 9 mai, care are o dublă semnificație în Republica Moldova, urmează a fi marcată Ziua Europei, dar și victoria împotriva nazismului. Este o ilustrare a scindării din societatea Republicii Moldova, dar și a problemelor acumulate în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, iată mai mult de un an de zile Rusia duce acest război în vecinătate Republicii Moldova. Totuși, ce trebuie să marcheze cetățenii Republicii Moldova pe 9 mai?
Mariana Țăranu: Este adevărat. Din păcate, acest an ne-a marcat pe toți, anul 2022, de fapt, inclusiv 2023 ne-a marcat prin faptul că cumva cetățenii noștri retrăiesc acele emoții pe care le-a generat invazia rusă în Republica Moldova în anul 1992 și evident că aceasta provoacă îngrijorare, provoacă neliniște și, la un moment dat, cetățeanul nu mai are siguranță. Și zic că retrăim, pentru că eu personal în momentul în care am văzut pe data de 24 februarie că statul Federația Rusă a invadat Ucraina mi-am amintit exact ce s-a întâmplat în 1992 și am realizat că am fost, de fapt, în aceeași luntre, de aceea era așteptat actul acesta de solidaritate umană de care au dat dovadă cetățenii Republicii Moldova. Aici vorbesc de cetățeni, și nu de stat, pentru că atunci când vorbim de stat, deja sunt alte obligații. Este adevărat că anul acesta în ziua de 9 mai, din păcate, mai mult ca în alți ani se revede sau se vede această conotație politică a zilei de 9 mai. Cei care sunt proruși, cetățenii Republicii Moldova proruși cumva prind la aripi în contextul evenimentelor, din păcate, așa este, cei care au viziuni europene sunt un electorat mai elevat, mai competent, mai citit, mai instruit și își duc mersul firesc al existenței ulterioare.
Vocea Basarabiei: Dar nu ar putea să fie 9 mai o zi a concilierii?
Mariana Țăranu: Data de 9 mai este tratată în mod diferit, pentru că interesele sunt diferite. De fapt, ce a fost pe data de 9 mai, Europa de mult știe, această sărbătoare dezbină locuitorii doar în această regiune, unde influența Federației Ruse continuă să fie puternică. De fapt, sunt niște probleme regionale, în rest, oamenii de mult nu mai discută acest moment. Ceea ce se întâmplă aici la noi este generat inclusiv de acest război, dar este generat și de faptul că ani la rând, și vorbesc de la momentul proclamării independenței până în prezent, sunt foarte multe probleme nerezolvate, probleme ce țin de identitate. Or și sărbătorirea zilei de 9 mai eu personal o includ tot în acest context.
Vocea Basarabiei: De ce?
Mariana Țăranu: Pentru că în momentul în care tu știi cine ești, dar dacă tu știi cine ești, tu știi foarte bine ce vrei, tu știi încotro te îndrepți, încotro îți orientezi vectorul politicii interne și externe, atunci întrebări de genul acesta nu mai apar. E alogic ca să apară, uitați-vă, în Uniunea Europeană nimeni nu mai discută care este conotația zilei de 9 mai, e alogic lucrul acesta. În Republica Moldova avem foarte multe restanțe, pentru că timp de 30 de ani nu s-a dorit a se găsi o idee națională.
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă „nu s-a dorit”? Pentru că, dacă vom discuta cu politicienii, inclusiv cei care au guvernat, dar guvernările s-au schimbat, toți vor spune că au încercat să consolideze societatea Republicii Moldova și să identifice drumul corect pe care trebuie să se îndrepte.
Mariana Țăranu: Corect, așa vor spune, dar toate societățile care și-au găsit drumul au soluționat problema identitară și au găsit ceea ce le unește, au găsit grăunciorul cela care îi unește pe toți. Uitați-vă, dacă vorbești cu ucrainenii, ei mor pentru țara lor și ei știu că sunt ucraineni. Nu dă Doamne să se întâmple mâine ceea ce se întâmplă în Ucraina, câți vor muri pentru țara lor mândri că sunt moldoveni sau sunt cetățeni ai Republicii Moldova?
Vocea Basarabiei: Și în ‘92 la Nistru și-au sacrificat viața cetățeni ai Republicii Moldova…
Mariana Țăranu: În 1992 era pe val Mișcarea de Eliberare Națională, atunci erau alte condiții, alte realități, acum sunt alte condiții și total alte realități. S-a speculat tot timpul cu această idee națională, pentru că s-a vândut din punct de vedere politic, așa cum se vinde, din păcate, ideea Unirii.
Vocea Basarabiei: Este o marfă politică?
Mariana Țăranu: Da, absolut! Absolut, pentru că în momentul în care noi nu vorbim despre ideea națională, noi nu vorbim despre limbă, noi urmează să vorbim despre „miliardul furat”, care este o problemă în continuare, noi urmează să vorbim despre corupție, despre inflație. Și atunci nu mai bine aruncăm mingea limbii române?
Vocea Basarabiei: Dar, apropo, mărul discordiei e și până astăzi denumirea corectă a limbii în Republica Moldova, pentru că după ce în parlament s-a votat înlocuirea sintagmei de „limbă moldovenească” cu limba română, deputații socialiști și cei comuniști au mers cu o sesizare la Curtea Constituțională și acolo trebuie să fie pronunțat verdictul final dacă acel vot din parlament e unul justificat, nu dacă s-au respectat prevederile legale pentru a se înlocui sintagma de „limbă moldovenească” cu limba română în toate actele din Republica Moldova?
Mariana Țăranu: Personal nici nu mă miră acest lucru și vă spun de ce nu mă miră. Pentru că această problemă se vinde și atât timp cât clasa politică – fie că este la guvernare, fie că este în opoziție – a sesizat că e mai bine ca societatea să vorbească despre denumirea limbii, păi, ei să vorbească, în caz contrar se va pune problema de ce s-au majorat prețurile, de ce continuă lumea să aibă datorii. Se sustrage atenția. Eu prin aceasta găsesc explicație și știu precis că problema limbii se va discuta încă ceva timp, încă se va mai discuta.
Vocea Basarabiei: Și pentru cine e o marfă de vânzare acest subiect?
Mariana Țăranu: Pentru toți!
Vocea Basarabiei: Cum pentru toți? Adică chiar și după 31 de ani de independență e un subiect care credeți că prinde mult, pentru că în școli se predă limba română, se predă istoria românilor?
Mariana Țăranu: Da, în școli se predă limba română, se predă istoria integrată, nu se predă istoria românilor, se predă cursul Istorie și aici e un alt subiect pe care aș vrea să-l abordăm, adică să-mi expun opinia astăzi, dar copilul când iese din școală… Nu v-ați gândit niciodată de ce majoritatea celor care au 20, 25, chiar și 30 de ani, dacă îi întrebi etnia, spun convinși că sunt moldoveni? Nu v-ați gândit niciodată de ce, dacă învață la școală limba română și învață istoria?
Vocea Basarabiei: Pentru că în pașaport e scris „cetățean al Republicii Moldova”.
Mariana Țăranu: Aici iarăși sunt niște subiecte de discuție. Eu personal consider că în momentul în care este scris doar istoria, atunci copilul planează cumva în aer, el nu mai înțelege cărui popor îi aparține, deci este normal ca să se învețe istoria unui popor.
Vocea Basarabiei: Statul Republica Moldova există, e un stat care a aderat la Organizația Națiunilor Unite, la Consiliul Europei, la alte instituții internaționale.
Mariana Țăranu: Păi e normal statul să existe, statul trebuie să existe, noi acum vorbim despre problemele identitare care, deocamdată, nu s-au soluționat, noi vorbim despre inexistența unei idei naționale, care eu consider că tot timpul a fost o marfă de schimb a politicienilor și a fost vândută, și ea s-a cumpărat, pentru că, în caz contrar, trebuia să se soluționeze niște probleme economice.
Vocea Basarabiei: Și chiar o generație, pentru că 31 de ani poate fi considerată o generație, ea nu e dezmeticită, nu e ieșită din rătăcire?
Mariana Țăranu: Generația este ieșită din rătăcire. Dacă discuți cu oamenii, oamenii știu că vorbesc limba română, însă atunci când pui problema etnică, aici apar interpretări – cineva zice că-i român, cineva zice că-i moldovean, cineva zice că este cetățean al Republicii Moldova. Deci, problema limbii este soluționată, toată lumea știe că vorbim limba română, în afară de politicieni, pentru că, iarăși, aceasta se vinde. Și politicienii tot știu că vorbim limba română, dar…
Vocea Basarabiei: Și ce verdict credeți că ar putea să anunțe Înalta Curte?
Mariana Țăranu: Eu cred că se va tărăgăna acest lucru, nu cred că va da un verdict final acum, eu cred că se va tărăgăna…
Vocea Basarabiei: De ce ar trebui să se tărăgăneze?
Mariana Țăranu: Ca să se vândă în continuare. S-ar putea să nu am dreptate, dar pe parcursul timpului eu am ajuns la această concluzie, că problemele naționale se vând foarte bine și se cumpără foarte bine și ele în curând nu vor fi soluționate, nu vor fi rezolvate.
Vocea Basarabiei: O să revenim la aceste probleme ce țin de identitate și limba vorbită...
Mariana Țăranu: Am început cu 9 mai.
Vocea Basarabiei: Da, și vreau să continuăm cu semnificația zilei de 9 mai.
Mariana Țăranu: Ar fi corect și ar fi uman ca pe data de 9 mai, în momentul în care avem societatea atât de dispersată și o parte din partidele politice își îndeamnă electoratul ca să comemoreze victimele decedate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial…
Vocea Basarabiei: Să facă o paradă, după paradă – un marș, deși chiar Federația Rusă se pare că a renunțat la marș.
Mariana Țăranu: Da, ca de obicei cum se face… Eu personal consider că aici trebuie de găsit o metodă cumva să împăcăm electoratul și de stânga, și de dreapta.
Vocea Basarabiei: Și care ar fi iată această împăcare, pe ce s-ar baza?
Mariana Țăranu: Eu aici văd influența Bisericii Ortodoxe, care ar trebui să facă o slujbă de pomenire în toate bisericile și o slujbă în memoria celor care au decedat în timpul Războiului Doi Mondial, după aceea, da, cineva a murit, nu se știe pentru ce, în război ostașul nu-și alege soarta, să meargă la cimitir să depună fie o coroană, fie o candelă, fie nu mai știu ce. Eu, de exemplu, în felul acesta văd cumva cinstirea memoriei celor care au decedat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În momentul în care o parte din electorat cu insistență…
Vocea Basarabiei: Două partide au anunțat că vor organiza o paradă, Partidul Socialiștilor și Partidul „Șor”.
Mariana Țăranu: În cazul acesta, nu știu dacă e corect să nu le permiți să facă acest lucru, le îngrădești drepturile. Și atunci, ca să explici oamenilor că nu are sens să mergi, n-are rost, ei oricum își vor urma șefii lor, să le dăm voie.
Vocea Basarabiei: Purtarea panglicii „Sfântul Gheorghe” iarăși e un subiect de discuție în societate.
Mariana Țăranu: Da, este un subiect de discuție care merită toată atenția, pentru că la un moment dat se normalizaseră lucrurile, după care iar au ieșit de sub control cu această decizie care nici așa, nici așa, în orice caz e permisivă și iarăși în momentul în care se admite – se admite. Personal consider că autoritățile statului ar trebui și trebuie, de fapt, să interzică prin lege, iată cum s-a interzis Partidul Comuniștilor, să fie interzise prin lege anumite simboluri și să nu se mai revină ori de câte ori se dorește la acest lucru, pentru că în momentul în care se lasă o ușiță deschisă, uite, noi așa vom jongla ani întregi. Și iarăși revin la ideea că se sustrage atenția de la adevăratele probleme, pentru că în Europa de mult oamenii își concentrează atenția pe problemele economice, îndeosebi…
Vocea Basarabiei: Nu, în Europa totuși a fost interzisă panglica negru-oranj.
Mariana Țăranu: Asta da, asta a fost interzisă demult, acum oamenii se concentrează pe altceva. Poate ar trebui și noi să interzicem și să nu mai revenim, să ne concentrăm pe alte lucruri? Mi-ar plăcea foarte mult să discutăm despre deschiderea unor locuri de muncă, uite, acesta mi-ar fi plăcut să fie subiectul discuției noastre.
Vocea Basarabiei: Se discută inclusiv despre atragerea investițiilor și despre nevoia creării locurilor de muncă și mai cu seamă ca aceste locuri de muncă să fie bine plătite ca să nu mai continue acest exod, pentru că Republica Moldova rămâne un stat depopulat și această depopulare ar putea să aibă un impact negativ pe termen mediu, pe termen lung.
Mariana Țăranu: Dar, din păcate, cred că deja are acest impact, se resimte acest impact negativ, pentru că e clar, e cert că, pe de o parte, tinerii caută ceva mai bun, evident că la un moment dat nici ei nu știu ce caută și în momentul în care statul le-ar oferi, cred că ar găsi ceea ce consideră ei că e important.
Vocea Basarabiei: Întrebarea mea totuși e dacă acest 9 mai mult timp înainte va continua să divizeze societatea?
Mariana Țăranu: Da, eu cred că va continua și va diviza societatea atât timp cât vom avea la putere partide de stânga, pentru că aceasta este o…
Vocea Basarabiei: Și doar atât? Pentru că eu merg deseori mai departe de Chișinău și discut inclusiv cu profesori de istorie și chiar și în rândul acestor dascăli părerile sunt foarte diferite, interpretarea evenimentelor, fiecare înțelege în felul său cum ar trebui să o aducă la cunoștința copiilor și lucrul acesta ridică multe semne de întrebare. De ce într-o școală să se vorbească într-un fel și în altă instituție să se discute altfel despre un subiect, inclusiv ce se sărbătorește pe 9 mai?
Mariana Țăranu: În mod normal, acest lucru nu ar trebui să se întâmple, pentru că există un curriculum…
Vocea Basarabiei: Dar se întâmplă...
Mariana Țăranu: Există un curriculum și atunci suplinim cu emisiuni televizate, cu cicluri de lecții, dacă se practică acest lucru, există internetul care, după părerea mea, dă răspuns la multe întrebări.
Vocea Basarabiei: Și istoria nu dă răspuns la întrebări?
Mariana Țăranu: Profesorii de istorie, dacă sunt cei care interpretează diferit, suplinesc cu informație alternativă. Dar astăzi deja cunoștințele pe care le oferă profesorul la școală nici pe departe nu sunt cele cu care elevul se formează, își creează propria imagine despre o realitate sau alta, practic, tot internetul își face temele aici.