Rusia continuă să ofere surprize vecinilor din apropiere și celor mai îndepărtați, noi suntem, noi, Republica Moldova, suntem volens nolens pe orbita de influență a acestui gigant care stă să se clatine. Și vorbim în special despre noua concepție de politică internațională, adică atitudinea Kremlinului, și nu a poporului rus, față de vecini, față de țările cu care are de furcă și despre asta am hotărât să vorbesc astăzi cu doi oameni versați: Nicolae Negru, jurnalist, comentator politic, și Igor Boțan, în funcția dânsului de director al Asociației pentru Democrație Participativă, dar la fel om cu ținere de minte.
Vocea Basarabiei: Din start vreau să vă întreb – ce noutăți au apărut și cât de toxice, periculoase pentru țările învecinate sunt noile nuanțe din conceptul politicii externe, dacă eventual, și la asta vreau să răspundeți, poate servi drept temei pentru redesenarea schemelor de atac pentru rachetele lor, care sunt îngropate undeva în pământ? Vă rog, Nicolae.
Nicolae Negru: Ceea ce mi s-a părut mie nou și, într-un fel, amenințător e această dorință expresă de rescriere a ordinii mondiale, de a transforma Rusia într-un centru de dezvoltare, cum se exprimă, această rivalitate clară împotriva Statelor Unite și a Europei, dar aici implicit într-un fel, fiindcă Europa este considerată ca un fel de apendice, adică nu ca o…
Vocea Basarabiei: Entitate.
Nicolae Negru: Un actor de sine stătător, dar ca ceva asociat sau ceva legat de Statele Unite ale Americii. Pe urmă, e un fel de orientare, parcă a-i spune că nouă spre Asia, spre America Latină chiar, asta de-acum în contextul ambițiilor globale ale Rusiei. Cumva ridică anumite semne de întrebare sau e îngrijorătoare politica față de statele vecine, nu sunt numite statele vecine, dar se vorbește despre o integrare, despre „russkii mir”, ca o civilizație particulară sau civilizație care, într-un fel, stă deoparte de alte civilizații, integrare pe toate planurile, nu numai economică, dar integrare și politică, adică într-un fel această integrare eurasiatică ca contrabalanță, să zicem așa, pentru Uniunea Europeană. Deci, o altă arhitectură, o altă construcție geopolitică în acest spațiu. Despre „lumea rusă” de-acum am spus și ceea ce atrage încă atenția e că nu se vorbește despre Ucraina.
Vocea Basarabiei: Ca și cum e rezolvată?
Nicolae Negru: Ca și cum e rezolvată sau, mai bine zis, ca și cum e ceva suspendat, se vorbește de direcția ucraineană a intereselor Rusiei. Pe direcția ucraineană a intereselor Rusiei ne aflăm și noi, se află și Republica Moldova, care, iarăși, nu-i numită cum nu sunt numite și celelalte state. Și asta ridică un semn de întrebare, probabil autorii acestei concepții atunci când au scris-o încă nu aveau claritatea, au lăsat în suspensie, să scrie probabil pe urmă în funcție de cum vor evolua evenimentele pe direcția ucraineană, pe direcția caucaziană și pe direcția Asiei Mijlocii. Acolo iarăși e o neclaritate, se vorbește despre parteneriatul cu China și cu India, nu știu pe cât India e dispusă să facă, să se angreneze, să zicem așa, în lupta geopolitică împotriva Occidentului de partea Rusiei, dar astea, în linii generale…
Vocea Basarabiei: Revenim imediat cu precizarea ce muniții, ce arme anunță acest concept.
Nicolae Negru: Și ultimul, nu vorbește despre conflictul transnistrean, nici despre alte conflicte, dar vorbește despre implicarea Rusiei în rezolvarea acestor conflicte și…
Vocea Basarabiei: Asumându-și dreptul să fie arbitru.
Nicolae Negru: Da, așa un fel de arbitru sau factor care stă deasupra tuturor statelor, nu vorbește absolut, de 15 sau 17 ori spune cuvântul „suveranitate”, folosește cuvântul „suveranitate”, dar nu este atribuită suveranitatea la statele din vecinătate, un capitol aparte e vecinătatea apropiată, nu leagă acest cuvânt cu statele respective, suveranitate când spune se referă la Rusia de cele mai multe ori și se referă la statele din Africa, din America Latină, prin urmare, ca și cum vecinii ei…
Vocea Basarabiei: E de la sine înțeles că nu trebuie s-o aibă.
Nicolae Negru: Da, e de la sine înțeles că nu trebuie să aibă această suveranitate, da.
Vocea Basarabiei: Deci revin imediat la muniția ideologică pe care o conține sau nu acest concept nou, ce ar face atractivă Rusia în cazul în care nu ar ajunge pe patul de moarte, așa cum spun mulți analiști. Igor, dumitale ce ți-a atras atenția în acest concept nou și, mai ales, elaborat sigur cu faza inerțială de rigoare, dar elaborat în condițiile în care o cam pus-o de mămăligă în Ucraina?
Igor Boțan: Mie mi-a atras atenția că acest concept de politică externă pune Rusia în centrul lumii, deci, Rusia este pivotul în jurul căruia se învârt…
Vocea Basarabiei: Kremlinocentric?
Igor Boțan: Da, kremlinocentric. Al doilea lucru care mi-a atras atenția, și acesta este izbitor, împărțirea tuturor statelor lumii în prietenoase, neutre și neprietenoase față de Rusia. Și asta confirmă că Rusia se plasează în centrul acestei lumi, deci, pretențiile sunt foarte-foarte clare. Al treilea lucru foarte important, mi se pare că în acest concept au fost inserate, de o manieră mai mult sau mai puțin sintetică, toate proiectele lansate de președintele Putin, începând cu renumitul lui mesaj de la München din februarie 2007. În același document am găsit teze care au fost împrumutate din așa-zisul „plan de reglementare a situației în Ucraina”, lansat de China în februarie anul curent. Deci, e o încercare de a face o sinteză a parcursului Rusiei din ultimii 15 ani și, iarăși, mi-a atras atenția, așa cum spunea și colegul Nicolae, că există totuși o tentativă de a reformula unele lucruri, de exemplu, nu regăsim în această concepție ceea ce a supărat Rusia foarte mult în 2009, atunci când Uniunea Europeană a lansat proiectul Parteneriatului Estic, când Rusia pretindea că spațiul post-sovietic este un spațiu de interes exclusiv al Rusiei.
Vocea Basarabiei: Care îi aparține, hai să spunem fără…
Igor Boțan: Da, iată, lucrurile acestea au fost cumva camuflate, dar ele persistă acolo, prin vehicularea noțiunilor de „lume rusă”, spațiu CSI, sootecestvenniki, limba rusă ș.a.m.d., dar oricum lucrurile cumva au fost diluate și, așa cum spunea și colegul, vedem că Ucraina practic nici nu a fost pomenită, doar „ucrainskoe napravlenie”, adică direcția ucraineană, care, chipurile, ar fi servit drept declanșator pentru înrăutățirea bruscă a relațiilor cu Occidentul. Aceste lucruri mi se par foarte-foarte semnificative.
Vocea Basarabiei: Înainte de a-mi răspunde la întrebarea pe care deja am formulat-o, ce ofertă ideologică, politică, culturală are îndărătul acestei concepții, vreau să vă întreb o precizare, cui îi este adresată această concepție, în ce măsură e adresată consumatorului intern din Rusia, dacă îi este adresată, în exterior și cum se corelează cu laitmotivul de ultimă oră pe care, apropo, l-a formulat într-un fel și a fost citat frecvent în secvența video cu Șahnazarov, cineastul Șahnazarov, care spunea: „Nu se mai teme nimeni de noi, noi trebuie să mai facem ceva, că nu se mai teme nimeni de noi”. Deci, cui îi este adresată o asemenea abordare conceptuală?
Nicolae Negru: Eu cred că e adresată și în interior, și în exterior. Sunt de acord cu Igor că unele formule au mai sunat, s-au mai spus…
Vocea Basarabiei: S-au rodat.
Nicolae Negru: S-au rodat, da, începând cu 2007, într-adevăr, și vedem acolo și ultimatumul din decembrie anul trecut, pe care l-a înaintat NATO, adică această retragere a NATO trebuie să se producă, așa crede Rusia, vedem această umflare în pene, cred că asta e adresată consumatorului din Rusia, umflare în pene, că adică Rusia e ceva care nu poate să fie ignorată, care e un centru de dezvoltare…
Vocea Basarabiei: Și, mai ales, umilită prin cercetarea penală a lui Putin.
Nicolae Negru: Da, mai ales umilită și nouă, într-adevăr, e și această împărțire în state prietenoase și, cum se mai exprimă ei, constructive și neprietenoase, adică dușmănoase, ea își va construi, Rusia, aceste relații în funcție de cum va califica o țară sau altă țară. Și asta mi-a făcut impresia că se adresează mai mult spațiului CSI, adică populației nu numai din Rusia, dar populației…
Vocea Basarabiei: Adică aveți grijă de partea cui vă situați?
Nicolae Negru: Da, aveți grijă de partea cui se situează guvernele noastre, acest fel de aluzii și, apropo, auzim lucrurile acestea și de la Maria Zaharova, adică de la Moscova vin așa, în permanență, aceste…
Vocea Basarabiei: Dar și răspunsul lui Dodon, care a zis „nași uje blizko”.
Nicolae Negru: Da, „nași uje blizko”. Păi, asta ar vrea să spună această concepție, adică se lucrează pe toate planurile, e o revizuire și, totodată, se lasă ceva, niște ușițe, niște ferestre deschise în funcție, de fapt, cum se va termina războiul din Ucraina. Și am impresia că cei care au elaborat își dau seama că rezultatele nu sunt chiar atât de clare, aceste evoluții pe frontul ucrainean, și e mai bine unele lucruri să nu le spună până la capăt.
Vocea Basarabiei: Dar acum imaginați-vă că sunteți unul dintre actanții cărora e adresat acest concept. Nicolae Negru, de exemplu, din India sau din Pakistan, sau din Africa și se uită la acest concept și spune: „Dle, voi cu așa rezultate pe front aveți asemenea ambiții și vă umflați în pene”? Deci, asta este, ce efect poate să aibă o asemenea concepție?
Nicolae Negru: Păi, tocmai că viața, cum s-ar spune, introduce corective rapide, fiindcă ea, cum spuneam acolo, se pune accentul pe relațiile cu India și cu China. Bine, cu China parcă, într-adevăr, se leagă acolo ceva, dar India ultima vreme a arătat niște semne de distanțare. De exemplu, s-a asociat la această politică de limitare a prețurilor la petrol, adică se pune un capac acolo și India pe urmă a renunțat la niște contracte privind livrarea tancurilor rusești către India. India a renunțat la asta și într-un fel autorii concepției ar trebui de-acum să introducă corective, dacă pomenesc India și pomenesc China, cumva trebuie să le menționeze în diferite perspective.
Vocea Basarabiei: Dar și China, care stă să aleagă, toată lumea spune asta, că stă să aleagă între sancțiuni și Rusia, cred că stă pe gânduri.
Nicolae Negru: Păi, de ce spuneam? Ei au adresat Urbi et orbi, au adresat…
Vocea Basarabiei: Pe toate azimuturile, da?
Nicolae Negru: Da, pe toate paralele și pe toate liniile longitudinale, dar receptarea va fi foarte diferită, fiindcă viața cumva merge mai repede decât au reușit autorii să fixeze. Ei, totuși, n-au reușit chiar să fixeze cu exactitate această panoramă, acest tablou al schimbărilor geopolitice care se produc, iată, sub ochii noștri, scrii, dar aici de-acum te uiți, realitatea s-a schimbat.
Vocea Basarabiei: Apropo, n-ați fost curios să aflați în amănunt tehnic – cine, de fapt, stă la origine, Lavrov, Surkov sau cine o fi?
Nicolae Negru: Cred că Lavrov stă la origine, e și meseria lor, dar cine e personal acolo… Parcă acum nu mai avem, era mai înainte Surkov, se știa că el este…
Vocea Basarabiei: Dar Surkov avea un stil mai modernist.
Nicolae Negru: Da, el era mai modernist, dar aici e un stil, într-adevăr, așa, i-aș zice „clasic”, contondent, un stil de acesta, limbaj de lemn.
Vocea Basarabiei: Exact ca clădirea Ministerului de Externe.
Nicolae Negru: Da, era limbaj de lemn, așa, alegoric, da.
Vocea Basarabiei: À la Patrușev. Igor, cui îi este adresat? Argumentele dvs.?
Igor Boțan: Eu cred că, deopotrivă, mediului intern și celui extern. Și aici lucrurile mi se par mai mult sau mai puțin clare. Putin s-a declarat demult, încă aproape 20 de ani în urmă, un adept al conservatorismului, numai că el înțelege că să vorbești actualmente despre conservatorism nu este tocmai – cum să zic eu? – explicit pentru oameni, și atunci vrea să conserve ceea ce a acumulat Rusia de-a lungul veacurilor, adică s-a transformat într-un imperiu și acum, din punctul meu de vedere, se încearcă exploatarea acestei conștiințe imperiale. Cum? Acesta este un lucru extrem de interesant și aici, pentru că…
Vocea Basarabiei: Dați-mi voie să fac o paranteză aici, pentru ca să nu plecăm de la consumatorul intern.
Igor Boțan: Da, vă rog.
Vocea Basarabiei: Aleksandr Arhangelski, un, mă rog, lider de opinie cunoscut, spune că populația rusă, care în proporție de 20 la sută are veceul în curte, „vîgrebnaia iama”, îi foarte ușor de manipulat. De ce? Pentru că el nu are pretenții, este răbdător, poți să-l calci și cu cizma pe față, că el tot o să rabde. Și atunci lui Putin, lui Lavrov îi vine ușor să manipuleze o asemenea populație, că îi spune: „Noi suntem în continuare măreți la televizor”, nu-i arăți dezastrul din Ucraina, spui că noi avem încă o mulțime de atacuri și le doborâm pe acestea nemțești. Deci, consumatorul acesta intern, într-adevăr, poate fi luat cu zăhărelul?
Igor Boțan: Sigur, noi vedem sondajele de opinie și arată, și dacă vorbim de Lavrov, Surkov, este mai degrabă vorba de „Putinul colectiv”, așa-zisul „Putin colectiv”. Care este principala idee a acestui concept? Deci, Rusia, vrea să se păstreze în calitate de imperiu influent, de aici vine accentul pe suveranitate, da, suveranitatea tot, experții ruși au atras atenția, e un fel de suveranitate à la Brejnev. Deci, doctrina Brejnev, sunt state suverane, centre de influență, de mare influență, Statele Unite recunoaște, și aici Nicolae spunea că Europa ca și cum ar fi sub influența Statelor Unite, este Rusia, dacă vorbim de conceptul lui de lume multipolară pe care l-a lansat la München în 2007, și celelalte state pe care le vedem din acest concept, care au intrat în sfera de influență a Rusiei trebuie să aibă suveranitate limitată. Deci sunt state-centre, poli ai lumii multipolare, care într-adevăr sunt suverane în adoptarea deciziilor, celelalte care sunt cumva sub influență trebuie să fie tratate așa cum erau tratate țările zise socialiste conform doctrinei lui Brejnev, cu suveranitate limitată, dar…
Vocea Basarabiei: Pardon, acum când rosteați cuvântul „suveran” eu mă gândesc că poate ei înțeleg în sensul сюзерен (suzeran)?
Igor Boțan: Asta e o remarcă foarte bună, apropo. Deci, suzeranitate limitată și aici, când vorbim de direcția ucraineană, CSI ș.a.m.d., ne are în vedere pe noi, adică noi trebuie să acceptăm iată acest model. Și, lucrul cel mai interesant, din punctul meu de vedere, care scoate în evidență acest „Putin colectiv”, care este susținut și de abordările lui Surkov, Lavrov ș.a.m.d., deci regimul lui Putin este ultima etapă a dezvoltării imperiu și renumitul articol al lui Surkov în care este numit statul etern sau statul durabil al lui Putin, care spune că Putin nu are ideologii precum neoliberalismul, liberalismul, conservatorismul, așa, conservatorismul, da, dar din punct de vedere…
Nicolae Negru: Are, are…
Igor Boțan: Din punctul de vedere al unirii într-un singur lanț a acestor segmente de-a lungul veacurilor, este vorba de primul imperiu, așa cum îl califică ei, care a pornit de la Ivan al III-lea, deci, de la dinastia târzie a Rurikizilor, care cumva s-au încrucișat cu Chingiziții, după care vine dinastia Romanilor, după care vine perioada comunistă, imperiul ideologic, și acum a patra etapă a acestui imperiu este Putin și toate pretențiile lui trebuie privite în acest lanț de verigi pe care ei nu le contestă, ei spun: „Da, domnilor, contează că bolșevicii, de exemplu, au creat un imperiu super influent în lume și de asta nu-i blamăm pe bolșevici”. Deci, ei au făcut un lucru, a fost un segment în această dezvoltare imperială a Rusiei și iată Putin acum a ajuns pe al patrulea val pe care trebuie să-l încalece și rușii trebuie să-l accepte.
Vocea Basarabiei: Adică Stalin se încorporează perfect în acest…
Igor Boțan: Sigur că da.
Nicolae Negru: Dar îl blamează totuși pe Lenin, fiindcă zice că Lenin a introdus în Constituția Uniunii Sovietice elemente care acum fac imperiul să se distrugă.
Vocea Basarabiei: Și despre Ucraina a spus foarte clar.
Igor Boțan: Exact, tocmai de asta Putin este ultima verigă care iată vrea să lase la o parte…
Nicolae Negru: El se revendică de la Aleksandr Nevski la Petru cel Mare, de la Stalin…
Igor Boțan: De la Alexandru al III-lea, țarul Alexandru al III-lea…
Nicolae Negru: Stalin, într-adevăr, figurează aici și desigur că Lenin nu-i place, fiindcă Lenin a proclamat federalismul.
Vocea Basarabiei: Și a cochetat cu NEP-ul și cu democrația.
Nicolae Negru: Da, cu popoarele, libertatea popoarelor, neatârnarea popoarelor.
Igor Boțan: Și încă un lucru, în acest concept vedem atitudinea negativă față de revoluțiile colorate, cromatice, păi, Lenin a fost primul care a produs în Rusia o revoluție cromatică, după calapodul lui Sharp, pentru că a fost finanțat de peste hotare, marxismul, care a stat la baza imperiului sovietic, este de origine europeană, filosofia clasică germană, socialismul utopic francez și economia politică britanică – iată elementele unei revoluții cromatice.
