Ucraina a comandat 100 de vehicule blindate Rosomak din Polonia, fabricate sub licenţă finlandeză, finanţate de Uniunea Europeană şi Statele Unite, a anunţat sâmbătă, 1 aprilie, premierul polonez Mateusz Morawiecki
Rosomak-ul de fabricație poloneză va fi finanțat din fonduri SUA și UE, a precizat prim-ministrul polonez într-o postare pe Twitter.
Armia Ukrainy kupi od nas 100 sztuk Rosomaków, które są produkowane w Siemianowicach Śląskich. Rosomaki to transportery bojowe z najwyższej półki.
— Mateusz Morawiecki (@MorawieckiM) April 1, 2023
Zapłata za ten zakup będzie z pieniędzy UE i USA. 🇪🇺🇺🇦🇺🇸 pic.twitter.com/FZs7DcWffn
Rosomak este un vehicul blindat multirol cu tracţiune în opt roţi. Transportorul amfibiu blindat pentru infanterie ROSOMAK este prevăzut cu turelă și tun automat calibru 30 mm. Ca armă secundară are o mitralieră calibru 7,62 mm și mai este dotat și cu un aruncător de grenade calibru 40 mm.
Update: SUA sunt așteptate să anunțe luni un nou pachet de ajutoare militare în valoare de 2,6 miliarde de dolari care ar putea include radare de supraveghere aeriană, rachete antitanc, diferite tipuri de muniție și cisterne pentru lupta Ucrainei împotriva Rusiei, au declarat vineri trei oficiali americani, relatează Reuters.
Lista de echipamente ar putea fi finalizată în acest weekend, au declarat oficialii care au vorbit sub rezerva anonimatului, adăugând că suma în dolari și echipamentele specifice din pachet se poate schimba.
De asemenea, occidentul preconizează să trimită muniție ghidată de precizie, echipamente pe care Ucraina le-ar folosi pentru a ataca pozițiile rusești și vehicule de recuperare.
UPDATE: Președintele Aleksandr Lukașenko a acuzat Occidentul că „se pregătește să invadeze” Belarus din Polonia și a salutat decizia Moscovei de a amplasa focoase nucleare tactice rusești în Belarus, spunând că armele sunt necesare pentru a proteja țara, relatează CNN.
Într-un mesaj adresat națiunii vineri, Lukașenko a spus că a intensificat discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin cu privire la desfășurarea de arme nucleare atât tactice, cât și strategice – mai puternice – pentru a face față amenințărilor aliaților vestici ai Ucrainei, despre care, susține el, plănuiesc o lovitură de stat împotriva sa.
„Nu încerc să intimidez sau să șantajez pe nimeni. Vreau să protejez statul Belarus și să asigur pacea poporului belarus”, a spus Lukașenko.
Moscova a transferat deja în Belarus un sistem de rachete cu rază scurtă de acțiune Iskander, un dispozitiv care poate fi echipat cu focoase nucleare sau convenționale.
Update: Președintele rus Vladimir Putin a aprobat pe 31 martie un nou concept de politică externă a Rusiei, care urmărește să sprijine încercările Kremlinului de a promova o potențială coaliție anti-occidentală, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Noul Concept de politică externă descrie Occidentul ca o forță anti-rusă și principala amenințare la adresa securității Rusiei, într-o măsură mult mai mare decât Conceptul anterior al Rusiei din 2016 și afirmă în mod explicit că SUA și „sateliții” săi au declanșat un război hibrid menit să slăbească Rusia.
Noul document subliniază, de asemenea, puternic obiectivul Rusiei de a crea o ordine mondială multipolară.
Potrivit analiștilor occidentali, noul document are probabil ca scop să sprijine încercările Kremlinului de a intensifica propunerile către țările nealiniate de a forma un bloc anti-occidental mai coerent.
ISW a apreciat că propunerea lui Putin de a forma un bloc anti-occidental în timpul vizitei lui Xi la Moscova nu a fost primită în mod pozitiv, deoarece Xi a refuzat să alinieze China la conflictul geopolitic preconizat al lui Putin cu Occidentul.
Institutul american afirmă că puterea economică în scădere a Rusiei și efortul militar degradat din Ucraina continuă să ofere puține stimulente țărilor să-și exprime interesul serios față de această propunere a lui Putin.
„Probabil că Kremlinul a decis să lanseze noul Concept de politică externă în ajunul preluării președinției Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (ONU) pentru a stabili condiții informaționale pentru viitoarele eforturi retorice în cadrul ONU care vizează formarea unei coaliții anti-occidentale”, se arată în raportul ISW.
Forțele Armate ale Ucrainei au respins peste 70 de atacuri rusești spre Liman, Bahmut, Avdiivka și Marinka în regiunea Donețk, potrivit Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. În ultimele 24 de ore, forțele ruse au lansat de 5 rachete, 16 lovituri aeriene și au efectuat 39 de atacuri cu lansatoare de rachete MLRS, se arată în raportul Statului Major.
„Pe 31 martie, Federația Rusă a lansat o nouă lovitură cu rachete împotriva țintelor civile, folosind rachete balistice.
Pentru a efectua lovituri aeriene, inamicul a folosit și 6 UAV-uri de tip Shahed-136. Toate au fost distruse de apărătorii noștri” precizează autoritățile militare ale Ucrainei.
Forțele ruse folosesc infrastructura civilă și proprietatea privată în scopuri proprii. În special, în anumite așezări din regiunea Lugansk, oamenii au fost evacuați din propriile case pentru a găzdui militarii forțelor de ocupație ruse, raportează Statul Major.
Ce spune Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) despre ultimele evoluții de pe front din ultima zi:
- Trupele rusești au continuat atacurile terestre de-a lungul liniei Svatove-Kreminna.
- Forțele rusești au realizat progrese în interiorul orașului Bahmut, iar forțele ucrainene au recâștigat poziții în zona Bahmut.
- Trupele Moscovei au continuat operațiunile ofensive de-a lungul liniei de front Avdiivka-Donetsk.
- Loviturile ucrainene împotriva zonelor de concentrare rusești din sudul țării determină probabil gruparea rusă din zonă să își schimbe tactica pentru a evita riscul de lovituri.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va candida pentru a deveni următorul secretar general al NATO, a informat vineri ziarul The Sun, citând o sursă diplomatică, informează Reuters.
Mai multe state membre ale Alianţei Nord-Atlantice au sugerat că von der Leyen va prelua conducerea în octombrie, conform sursei citate.
Actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, îşi încheie mandatul, în luna octombrie, după ce a fost prelungit de trei ori. Stoltenberg a ocupat această funcţie timp de aproape nouă ani.
În același timp, mandatul lui Mircea Geoană de secretar general adjunct la NATO a fost extins cu încă un an, până în octombrie 2024, a anunțat vineri șeful Alianței, Jens Stoltenberg.