New York Times a publicat un amplu articol despre președinta R. Moldova, Maia Sandu.
Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, rămâne populară într-o națiune profund divizată, pentru că Vladimir Putin continuă să exercite presiuni asupra țării. Când Maia Sandu a absolvit Harvard Kennedy School în 2010, a intenționat să se ferească de politică.
„Până la un punct. Până când am decis că nu vreau să trăiesc într-o țară condusă de oameni corupți”, a spus economistul în vârstă de 50 de ani, vorbindu-le în luna mai 2022 absolvenților Școlii Kennedy. Așa că în 2012, după o perioadă petrecută la Washington, la Banca Mondială, Maia Sandu s-a întors în Moldova, o fostă republică sovietică ce se învecinează cu Ucraina, pentru a lupta cu corupția care paraliza țara”, scrie sursa citată, potrivit sportmedia.ro.
Mai întâi a fost ministru al Educației. Apoi, în 2015, și-a înființat propriul partid, care a supraviețuit provocărilor din partea oligarhiei politice înrădăcinate.
„Cred că nu ne-au văzut ca o amenințare la adresa guvernării lor, ne-au privit ca pe o grămadă de tocilari incapabili să reprezinte o amenințare pentru regimul lor corupt. Dar s-au înșelat”, a amintit ea în discursul de la Cambridge. Maia Sandu, aflată la al treilea an în fruntea țării, a reușit să zdruncine politica moldovenească. Câțiva dintre cei mai corupți politicieni se află sub sancțiunile SUA.
Acum, războiul din Ucraina pune la încercare societatea, economia și securitatea energetică a Republicii Moldova. Țara era deja printre cele mai sărace țări din Europa, cu o populație care continuă să scadă — la 2,6 milioane în 2021 de la 2,9 milioane în 1992.
„Tot ce se întâmplă în Ucraina a avut un efect în cascadă asupra Moldovei”, a spus Denis Cenuşă, cercetător la Centrul de Studii Europa de Est din Vilnius, Lituania.
În octombrie, Rusia a redus fluxul de gaze naturale către Moldova cu 30 la sută. Prețurile energiei au crescut, declanșând o inflație de 30 la sută într-o țară în care pensia medie este de 128 de euro (135 de dolari) pe lună.
Nemulțumirea populației a crescut, iar protestatarii au umplut străzile, adesea conduși de partide de opoziție susținute de Rusia. Acuzațiile privind un complot rusesc de destabilizare a Moldovei, raportate pentru prima dată de președintele Volodimir Zelenski liderilor Uniunii Europene la Bruxelles luna trecută, au fost ulterior confirmate de Maia Sandu, care a spus că serviciile de securitate moldovenești au aflat că „sabotorii” au fost antrenați să atace clădirile statului și să ia ostatici.
Moldova, pe drumul spre ”familia de state europene”
În aceste vremuri instabile, Maia Sandu, care este ferm pro-Occident, și-a menținut țara pe drumul spre ceea ce ea numește ”familia de state europene”. În iunie, Republica Moldova a primit statutul mult râvnit de candidat la aderarea la Uniunea Europeană.
Observatorii susțin că Maia Sandu și-a construit o rețea de contacte și susținători la Bruxelles și la Washington, insistând asupra statutului țării sale cu fiecare ocazie. Luna trecută, după ce a mers la Conferința de securitate de la München, ea s-a întâlnit cu președintele Biden la Varșovia.
Maia Sandu, fiica unui profesor de școală și a unui medic veterinar, a crescut într-un sat din nordul Moldovei. A fost o studentă de top, obținând un loc la catedra de economie de la Universitatea de Stat din Chișinău.
Maia Sandu a câștigat cu 58% din voturi în 2020, inclusiv majoritatea voturilor exprimate de diaspora moldovenească, învingându-l pe președintele pro-rus, Igor Dodon.
Abilitățile politice ale Maiei Sandu au contribuit la capacitatea partidului său de a câștiga o majoritate confortabilă în Parlament în 2021. Și a reușit să gestioneze luna trecută o criză guvernamentală cauzată de demisia bruscă a premierului Natalia Gavriliță. Maia Sandu l-a numit rapid premier pe consilierul său pentru Apărare, Dorin Recean, cu mandat de a consolida sectorul de securitate și de a relansa economia.
Cu toate acestea, Moldova este încă divizată, la fel cum era atunci când a devenit independentă după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.
Aproximativ jumătate din țară este în favoarea integrării în Uniunea Europeană, iar cealaltă jumătate se uită în continuare spre est, spre Moscova, sperând că bunele relații vor asigura aprovizionarea cu energie și, mai ales, securitatea.
Când Maia Sandu a candidat pentru prima dată la președinție în 2016, s-a confruntat cu discriminarea, fiind femeie singură. Ea a fost atacată de fostul președinte, Vladimir Voronin, care a acuzat-o că a trădat „valorile familiei” și a spus că este „râsul, păcatul și dizgrația națională a Moldovei”.
Maia Sandu a răspuns într-un interviu: „Nu am crezut niciodată că a fi singură este o rușine. Poate că este un păcat chiar și să fii femeie?”
Republica Moldova se confruntă cu un exod de tineri, estimați la peste 1,2 milioane, care au plecat în căutarea unui loc de muncă în Uniunea Europeană, dar și în Rusia.
Populația rămasă este mai în vârstă, mai puțin educată și cel mai probabil obține informații din mass-media rusă, un ecou al obiceiurilor din epoca sovietică. Acei moldoveni au tendința de a da vina pe reformatorii pro-europeni precum Maia Sandu pentru criza din țară.
„Mulți cred că democrația este de vină pentru corupție, pentru emigrare. Nu democrația este vinovată, ci politicienii corupți”, i-a spus Maia Sandu jurnalistului ucrainean Dmitri Gordon înainte de alegerile din 2020.
