Timp de decenii, Rusia a pompat arme către China. În medie, a trimis anual, între 2001 și 2010, o cantitate în valoare de două miliarde de dolari, iar în 2015 a încheiat un acord de șapte miliarde de dolari. Acum, situația s-a schimbat. Rusia a pierdut peste 9.400 de echipamente, inclusiv peste 1.500 de tancuri, în timpul invaziei din Ucraina. În prezent, Rusia duce lipsă de muniție. America spune că are informații care sugerează că China analizează să furnizeze arme Rusiei. Acest lucru ar putea schimba cursul războiului. De asemenea, ar declanșa o criză mai profundă în relația Chinei cu America și Europa, potrivit The Economist.
Rusia a cerut în repetate rânduri Chinei arme încă din primele luni ale războiului. China a refuzat, trimițând doar ajutoare neletale, cum ar fi căști de protecție, articole cu dublă utilizare, cum ar fi piese de avion.
Oficialii americani nu au dezvăluit în mod public detalii despre ceea ce cred ei că se gândește China. Dar, la 23 februarie, Der Spiegel, o revistă germană, a afirmat că forțele armate ale Rusiei negociază cu Xi’an Bingo Intelligent Aviation Technology, o firmă chineză, pentru a cumpăra 100 de drone de atac. Rusia a folosit astfel de drone atât pe linia frontului, cât și, din octombrie, în cadrul unor lovituri regulate asupra rețelei electrice din Ucraina.
La o zi după raportul Der Spiegel, Washington Post a citat oficiali americani care au declarat că China are în vedere trimiterea de obuze – cele mai letale arme din război. Atât Rusia, cât și Ucraina folosesc obuze de calibru sovietic de 122 mm și 152 mm în piesele lor de artilerie și au scotocit lumea în căutarea de stocuri vechi. Dar Rusia nu mai are prieteni pe care să-i întrebe. Țara a curățat depozitele din Belarus. Coreea de Nord a furnizat o parte, dar se ferește să-și epuizeze arsenalul. Iar Iranul are puține de dat.
Sursa citată declară că China are cartușe compatibile cu cele de care dispune Rusia însă se știue puține lucruri despre mărimea și calitatea stocurilor sale, spune Lonnie Henley, fost membru al Agenției de informații pentru apărare a Pentagonului. Dar acestea ar fi cu siguranță suficiente pentru a acoperi criza de obuze care se profilează în Rusia. Acest lucru ar face o mare diferență într-un conflict în care uzura este un factor critic, iar ratele relative ale tirurilor de obuze au fost uneori decisive. Industriile de apărare din ambele părți s-au străduit să își intensifice producția.
Potrivti The Economist, China este al patrulea cel mai mare exportator de arme din lume. Opt dintre firmele sale figurează în cel mai recent clasament al celor mai importante 100 de companii de armament din lume, realizat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, iar șapte dintre ele se află în primele 20 de companii, pe locul al doilea după America. În ultimii ani, vânzările celor mai importante firme chineze au crescut considerabil.
Războiul ar putea, de asemenea, să ofere Chinei o oportunitate de a-și reseta și reechilibra relația de apărare cu Rusia. Timp de mulți ani, China a importat tehnologie militară rusă, făcând inginerie inversă pentru a produce echipamente contrafăcute. Între 2017 și 2021, 81% din importurile sale de apărare au provenit din Rusia, inclusiv motoarele pentru cele mai recente avioane de luptă invizibile chinezești.
Acum are șansa de a deveni „un partener industrial relativ egal pentru industria de apărare rusă”, spune Michael Raska de la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore. Mai degrabă decât să trimită doar un kit de bază, China ar putea ajuta Rusia să ocolească sancțiunile occidentale prin trimiterea de componente de înaltă tehnologie pentru drone, rachete de croazieră și alte arme de precizie. Dl Raska sugerează că, în schimb, China ar putea dori tehnologie pentru rd-180, un motor de rachetă rusesc folosit pentru lansări spațiale (și, potențial, pentru rachete balistice). Tehnologia submarinelor și motoarele cu reacție ar fi, de asemenea, niște piese de schimb atractive.
Totuși, conducerea Chinei este împărțită. Aceasta nu dorește să vadă Rusia umilită pe câmpul de luptă, mai ales în fața lansatoarelor de rachete americane și a tancurilor europene. Cu doar câteva săptămâni înainte de invazie, Rusia și China au sărbătorit prietenia lor „fără limite”.
Dar există motive de reținere. China este supărată pe Kremlin pentru că discuțiile privind vânzările de arme au fost preluate de America și date publicității, potrivit unui oficial european familiarizat cu această chestiune. China a dorit ca orice sprijin să rămână secret. Știe că subscrierea campaniei Rusiei ar face să explodeze pretenția sa de a fi un mediator neutru – o inițiativă de pace chineză unilaterală publicată la 24 februarie a fost respinsă de aliații Ucrainei. De asemenea, ar otrăvi și mai mult relația cu America și ar provoca o reacție violentă în Europa. Linda Thomas-Greenfield, trimisul american la ONU, și Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, au avertizat că ajutorul letal ar depăși o „linie roșie”.
Deocamdată, China preferă să fie prudentă. Borrell a declarat că Wang Yi, cel mai înalt diplomat chinez, i-a spus, în cadrul unei întâlniri din 18 februarie, că China „nu va furniza arme Rusiei”. Bineînțeles, Wang a mai afirmat că China nu a trimis arme țărilor aflate în război, lucru pe care îl face în mod obișnuit. Dar, la 24 februarie, președintele Joe Biden și-a exprimat încrederea că Wang a fost cel puțin sincer în ceea ce privește prima parte.
„Nu anticipez o inițiativă majoră din partea Chinei de a furniza armament Rusiei”, a declarat Biden.
Dacă poziția Rusiei pe câmpul de luptă pare disperată în primăvară sau în vară – când Ucraina speră să lanseze o ofensivă – această toleranță va fi supusă unei presiuni intense, mai precizează sursa citată.
