Mihail Agafiţa este un reprezentant valoros al tinerei generații de dirijori din R. Moldova, susţinând, în decursul celor 25 ani de activitate, peste 750 concerte simfonice şi spectacole de operă şi balet alături de colective din România, Spania, Finlanda, Polonia, SUA. Încă de la debutul carierei sale dirijorale, a fost apreciat pentru forţa şi sensibilitatea interpretării operelor muzicale, precum şi pentru tehnica dirijorală impecabilă care i-a permis reproducerea fidelă a particularităţilor stilistice inerente fiecărei creaţii abordate. Este inițiatorul unui proiect inedit ce vizează terapia prin muzică, realizat de Filarmonica Națională și Institutul de Neurologie și Neurochirurgie. Despre percepția culturii ruse pe timp de război, dar și despre cât de receptiv este publicul din diasporă a discutat colega Valentina Ursu cu directorul artistic și prim-dirijorul orchestrei Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici, Mihail Agafița.
Vocea Basarabiei: Dvs. v-ați luat zborul de aici, din Republica Moldova, de la Chișinău, și ați ajuns cred că pe toate meridianele lumii, nu?
Mihail Agafița: Da, într-adevăr, am dirijat foarte mult în Europa, în Statele Unite ale Americii, dar nu chiar pe toate meridianele, sper să ajung și pe alte meleaguri.
Vocea Basarabiei: Unde vă doriți să ajungeți?
Mihail Agafița: Să știți că mi-aș dori să ajung să dirijez în Occidentul Îndepărtat, în Japonia, China și probabil că o să se realizeze și acest vis.
Vocea Basarabiei: E un vis realizabil. Și sentimentele sunt aceleași când sunteți pe scenele de aici, de acasă, și acolo peste hotare?
Mihail Agafița: Sentimentele întotdeauna sunt plăcute, dar eu mă simt mereu mult mai bine aici, acasă.
Și întotdeauna când plec, am un dor foarte pronunțat de casă.
Vocea Basarabiei: Dar, pe de altă parte, vă bucură și succesul de acolo, de peste hotare?
Mihail Agafița: Bineînțeles!
Aceasta este menirea noastră – să mergem și să promovăm inclusiv cultura noastră, a Republicii Moldova, și mă bucur că avem foarte multă lume talentată, foarte mulți muzicieni talentați, pentru că eu activez anume în acest domeniu și uite că asta este bogăția noastră.
Vocea Basarabiei: E o diferență între felul cât de receptiv este publicul în străinătate și aici, acasă?
Mihail Agafița: În străinătate mi s-a părut acum ceva mai receptiv, pentru că am avut foarte multe spectacole cu aplauze care au durat foarte mult, 10, 15 minute, cu strigăte de bucurie…
Vocea Basarabiei: Câtă transpirație se depune până a ajunge la aceste aplauze îndelungate ale publicului spectator?
Mihail Agafița: Trebuie de muncit foarte mult, trebuie de cizelat, trebuie de lucrat fiecare detaliu după care trebuie toate aceste detalii de construit într-o arhitectură care durează în timp. Asta este muzica.
Vocea Basarabiei: Mulți din cei care au ales să activeze și peste hotare au făcut-o, pentru că aici remunerarea este proastă, pentru că salariile sunt modeste și atunci calea străinătății e unica soluție pentru a-ți asigura un trai decent.
Mihail Agafița: Așa este, dar eu prefer totuși să combin aceste două elemente, adică să nu părăsesc țara, pentru că îmi iubesc foarte mult publicul, oamenii de aici și să muncesc și pentru țara mea, dar desigur că acesta este unul dintre motivele care ne face pe noi, artiștii, și pe toată lumea, de fapt, să plecăm, cel puțin periodic, peste hotare.
Vocea Basarabiei: Dar există măcar o explicație, pe de o parte, parcă toate guvernările, autoritățile întotdeauna spun că educația, cultura este o prioritate și trebuie investit mult și foarte mult, iar pe de altă parte, tocmai aceste domenii rămân a fi cenușăresele care, într-un fel, cerșesc banii?
Mihail Agafița: E un adevăr nu prea dulce, așa este, dar noi totuși nu ne-am pierdut speranța că odată și odată o să ajungă rândul și la noi, o să avem și noi atenția cuvenită și respectul manifestat în partea aceasta materială.
Vocea Basarabiei: Arta atinge coardele sensibile ale multora. Acum când e și război în această zonă, există o diferență între felul cum era așteptat să fie consumată cultura, arta până la război, în timpul războiului? Totuși are un impact asupra culturii ceea ce se petrece în imediata vecinătate a Republicii Moldova, și ne referim la acest aproape un an de când a izbucnit invazia rusă în Ucraina?
Mihail Agafița: Impactul pe care l-am simțit foarte direct este faptul că unii resping, sigur că, în primul rând, cei din Ucraina, dar nu numai, unii resping cultura rusă, care nu are absolut nicio tangență cu războiul din Rusia. Spre exemplu, noi am fost în turneu cu baletul „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski și a fost primit foarte bine, deși în Europa toată lumea este contra războiului și toată lumea este contra agresiunii ruse, dar Ceaikovski n-a avut și nu are, de fapt, nimic cu războiul și cu regimul care este acum în Rusia.
Deci, este un nonsens, din punctul meu de vedere, să respingi cultura rusă, care, într-adevăr, este una foarte importantă și foarte bogată, anume din cauză că se întâmplă ceea ce se întâmplă acum.
Vocea Basarabiei: Bine, dar tot ce e rusesc acum se identifică cu agresiunea și poate din cauza asta există și un pic de repulsie, pe de altă parte, cunoașteți că chiar și reprezentanți ai culturii din Rusia au criticat regimul, au părăsit Federația Rusă și au mers în alte țări?
Mihail Agafița: Așa este. Deci, asta am vrut să spun că nu mi se pare că este corect toată cultura rusă să o pui la acest nivel și e foarte josnic ce se întâmplă acum.
E altceva când vorbim de artiștii contemporani din Rusia, pentru că acei care au criticat agresiunea, cum ați spus și dvs., sunt unii, alții sunt care susțin regimul și atunci pe cei care susțin sigur că îi putem penaliza, pentru că nu ar trebui să o facă, dar ceea ce a fost în trecut nu are nimic un Șostakovici sau Stravinski, că vorbim acum de muzică, sau un Pușkin, sau altul nu are nimic cu această agresiune.
Vocea Basarabiei: Să sperăm că puterea artei, culturii, în general, va fi mai mare decât puterea armei și atunci…
Mihail Agafița: Da, noi asta încercăm – prin muzică și prin frumos să aducem armonie în sufletele oamenilor, dacă este armonie și dacă este dragoste nu mai poate să fie război. Deci nu putem să mergem pe această cale, pentru că acum haideți să ne aducem aminte ce grozăvenii s-au întâmplat în al Doilea Război Mondial, dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să-l cântăm pe Wagner, de exemplu, sau pe Beethoven, că ei au fost nemți, nu? Acum putem să mergem prea departe și să tăiem tot, pentru că toate popoarele au avut anumite păcate la vremea lor.
Vocea Basarabiei: Să vorbim și despre prilejul cu care Mihail Agafița este la Chișinău acum.
Mihail Agafița: Am revenit dintr-un turneu foarte îndelungat, un turneu de mare succes…
Vocea Basarabiei: „Foarte îndelungat” însemnând?
Mihail Agafița: Însemnând cam 3 luni de zile, orientativ, în special, în Franța, dar am avut câteva spectacole și în Germania, în Belgia și în Olanda. Deci, proiectul pe care urmează acum să-l prezentăm este unul dintre proiectele mele de suflet, care se numește „Terapia prin muzică”, unde vom prezenta tot muzica din baletul „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski, pentru că este o muzică deosebită și merită să fie cântată în concert, adică să fie prezentată nu neapărat însoțită de balet, pentru că și muzica în sine are o valoare foarte mare.
Acest proiect este deja la a IX-a ediție, din 2015 în fiecare an revenim la el și prezentăm lucruri foarte interesante și noi. Proiectul îl facem în colaborare cu Institutul Național de Neurologie și Neurochirurgie, adică în special cu dl doctor și profesor Ion Moldovanu, deci, ei sunt partenerii noștri la acest proiect al Filarmonicii Naționale.
Având în vedere că muzica – de la această idee am pornit -, că muzica are efecte curative și terapeutice asupra spiritului și a sufletului, deci, dacă există o armonie în acest sens, omul nu are cum să fie bolnav și aceste lucruri se cunosc din Antichitate, doar că un pic au fost uitate acum.
Vocea Basarabiei: Tare frumos tandem. Nouă ediții deja?
Mihail Agafița: Da. Proiectul are un mare succes, următorul eveniment pe care îl pregătim, noi îi spunem concert-ședință de terapie muzicală, va avea loc pe data de 17 februarie, ora 18.00, la Palatul Republicii. Așa că invităm pe toată lumea, îi așteptăm pe toți cu drag, pentru că doar împreună, în echipă – publicul și cu artiștii – putem realiza aceste lucruri frumoase. Și vreau să spun că după spectacol, publicul, fiecare persoană primește câte o anchetă foarte bine gândită, care este analizată după niște algoritmi pe care nici eu nu-i cunosc foarte bine și se trag anumite concluzii. Deci, acesta este un proiect științific, de fapt, nu este un proiect așa ca să fie doar frumos.
Vocea Basarabiei: Și ce mai aveți în agendă pentru acest an?
Mihail Agafița: Avem multe lucruri frumoase. În primul rând, noi participăm la deschiderea Festivalului „Mărțișor”, noi, adică Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale, după care avem concertul nostru la Palatul Național în data de 1 martie, după care avem concertul nostru de bază în Festivalul „Mărțișor” pe data de 27 martie la Palatul Republicii și, iarăși, invităm pe toată lumea la aceste concerte.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. ziceți la Palatul Republicii sau la Palatul Național?
Mihail Agafița: La Palatul Național va avea loc deschiderea festivalului, la Palatul Republicii au loc concertele noastre ordinare, deci este sediul nostru temporar, până când ne vor construi și nouă un alt sediu pentru Filarmonică.
Vocea Basarabiei: Și după 7 martie încă ce mai aveți?
Mihail Agafița: După 7 martie, avem în data de 28 martie, eu acum vorbesc de concertele importante, un concert dedicat Micii Uniri, și este un proiect iarăși foarte interesant, fiindcă se vor uni două orchestre – Orchestra Filarmonicii din Chișinău și Orchestra Filarmonicii din Botoșani, care va veni la noi și împreună vom prezenta Simfonia nr. 9 de Beethoven.
Vocea Basarabiei: Eu pe mulți reprezentanți ai domeniului îi aud spunând că arta de mult ar fi unit cele două maluri ale Prutului. Așa să fie?
Mihail Agafița: Da, pentru că colaborarea noastră, a Filarmonicii și a mea, în special, este una foarte puternică cu România, eu dirijez frecvent practic toate orchestrele din România, deci sunt tot timpul invitat și, la rândul meu, mă strădui să invit cât mai mulți artiști, dirijori și soliști de mare valoare, care vin cu mare drag la noi.
Vocea Basarabiei: Atunci să vă întreb și câte pașapoarte aveți în buzunar?
Mihail Agafița: Am cetățenie dublă – moldovenească și românească, cum are foarte multă lume de aici și sunt mândru de acest lucru.
Vocea Basarabiei: Despre diasporă ce ne puteți spune? Cum o vedeți dvs. când concertați pe scenele din alte metropole, capitale ale lumii?
Mihail Agafița:
Diaspora noastră este respectată în afară, toată lumea știe lucrul acesta, pentru că toți oamenii care au ieșit din țara noastră și s-au educat aici sunt cinstiți, își fac lucrul foarte onest și se întâmplă să vină la concerte și acum au fost, sunt foarte dornici să ne vadă, sunt foarte bucuroși și noi la fel suntem bucuroși să ne revedem rudele, prietenii.
Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult acum?
Mihail Agafița: Să fie pace.
