Ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spatari, anticipează vremuri dificile când statul nu va mai avea resurse suficiente pentru a-și onora obligațiile față de cetățeni.
„Statul are rolul de a proteja cetățenii, de a asigura o solidaritate și o distribuție echitabilă a resurselor. În momentul în care inflația depășește creșterea economică și încasările la buget de stat, atunci este foarte dificil pentru stat să ia decizii de arbitrare a priorităților”, a declarat Spatari.
„Ne așteaptă o perioadă în care statul va avea mai puține resurse decât obligații. Și atunci va trebui să vedem cum își poate statul onora obligațiile. Și aici vor fi probabil făcute niște arbitraje dureroase, de care noi cu toții trebuie să fim pregătiți”, a atenționat Marcel Spatari.
Ministrul muncii și protecției sociale a făcut aceste declarații la un eveniment organizat de Centrul analitic independent Expert-Grup care și-a lansat publicația anuală Raportul de stare a țării. Analiza constată, între altele, că Guvernul trebuie în continuare să majoreze cheltuielile sociale, pentru a susține veniturile populației și pentru a-i ajuta mai ales pe cei mai vulnerabili, în condițiile economice nefavorabile și în contextul unei inflații înalte.
Crește numărul persoanelor sărace
Inflația galopantă de aproape 30 la sută și declinul economic din 2022 ar putea majora cu o cincime numărul moldovenilor care trăiesc la limita sărăciei, cu doar 54 de lei (5,5 dolari) pe zi, estimează Expert-Grup. Creșterea rapidă a prețurilor din cauza inflației afectează mai ales persoanele din mediul rural care au venituri mici și medii. „Sunt cel mai puternic afectate pentru că, pe de o parte, aceste persoane au o pondere mare a produselor care sunt cel mai puternic influențate de inflație și ne referim la mărfuri alimentare și la energie. Concomitent ele nu au venituri în natură care sunt mult mai intacte la evoluțiile prețurilor”, explică economistul Alexandru Fală.
Inflația înaltă a redus puterea de cumpărare a salariilor cu aproape 10% și a remitențelor, cu peste 20%. Doar evoluția pensiei a fost pozitivă înregistrând o majorare, în termeni reali, de 5%. „Creșterea pensiei reale arată că acele instrumente pe care le-a utilizat guvernul pentru a menține puterea de cumpărare a veniturilor populației au fost, cel puțin într-o anumită măsură, oportune”, precizează Alexandru Fală.
Criza prețurilor atenuată de mărirea ajutoarelor sociale
Potrivit Expert-Grup, efectul nefast al creșterii prețurilor asupra gospodăriilor a fost amortizat parțial de mărirea considerabilă a cheltuielilor sociale pentru diverse ajutoare, inclusiv majorarea pensiei minime până la 2.000 de lei, a salariului minim în sectorul bugetar până la 3.500 de lei și compensarea facturilor la energie. „În condiții economice nefavorabile și în contextul unei inflații înalte, Guvernul este sortit să continue politicile de susținere a veniturilor populației. În 2022 putem să oferim o notă pozitivă acestor politici. Suportul oferit de guvern a avut un anumit efect. Evident că nu a fost suficient, dar un anumit efect pozitiv a avut și guvernul este nevoit să continue aceste politici”, constată economistul Alexandru Fală.
Ca să poată continua politicile sociale de ajutorare a populației Guvernul, confruntat cu un deficit bugetar fără precedent, va trebui să se împrumute, mai ales pe extern. „Probabil e nevoie de încercat, cel puțin pe perioadă scurtă, de schimbat formula de finanțare externă a R. Moldova prin accesarea mai mult a granturilor decât a creditelor, chiar dacă sunt credite preferențiale”, spune economistul. Alexandru Fală preciează că majorarea ponderii granturilor și reducerea celei a împrumuturilor va diminua provara cheltuielor sociale asupra bugetului de stat și va contribui la redresarea economiei.
„Guvernul trebuie să renunțe la politica bugetară bazată pe deficite”
Guvernul a estimat pentru anul viitor un deficit bugetar record de peste 18 miliarde de lei, ceea ce constituie aproape 6% din PIB. „Chiar dacă este planificat un deficit bugetar mai mare decât în anul curent, guvernul trebuie treptat să se desprindă de această politică bugetară bazată pe deficite pentru că deficitele trebuie la un moment dat acoperite și în rândul oamenilor de afaceri există temerea că Guvernul va recurge la înăsprirea presiunii fiscale ceea ce alimentează anumite așteptări negative din partea mediului de afaceri”, afirmă Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Expert-Grup.
„În general, deficitul bugetar cronic nu este o calitate bună pentru nici o economie, dar având în vedere criza sigur că acest deficit este justificat”, precizează economistul. Aceasta descrepanță dintre venituri și cheltuieli, acest deficit bugetar sper că guvernarea le va acoperi din combaterea economiei informale, din extinderea spațiunlui fiscal și nu din contul majorării presiunii fiscale.” mai spune Adrian Lupușor.
Legea bugetului de stat pentru anul 2023, votată în prima lectură, prognozează o creștere economică de 2% și un nivel mediu al inflației de 15,7%. Veniturile bugetare vor fi majorate cu 9,3% până la 64,9 miliarde de lei, iar cheltuielile – cu 12,5% și vor constitui 83,2 miliarde de lei. Deficitul bugetului de stat de 18,3 miliarde de lei va fi acoperit din surse interne și externe. Printre principalele măsuri de politici incluse în buget includ compensarea facturilor pentru energie achitate de cetățeni, sporuri lunare pentru bugetari, în mărime de 1.300 lei și compensații pentru cei cu salarii sub 4.000 de lei.
