Parlamentul se va reuni luni, 12 decembrie, în ședință specială pentru a dezbate și a vota în prima lectură legea bugetului de stat și politica bugetar fiscală pentru 2023, a anunțat spicherul Igor Grosu. Bugetul pentru anul viitor aprobat de Guvern prevede, între altele, o majorare a salariilor tuturor bugetarilor, dar și o diminuare a indexării pensiilor. Vocea Basarabiei a analizat aceste măsuri cu experți economici.
Decizia guvernului de a indexa pensiile de două ori mai puțin decât trebuia raportat la inflație este consecința unor politici populiste anterioare ale guvernării PAS, cum ar fi mărirea alocațiilor sociale în acest an și a pensiei minime până la 2.000 de lei anul trecut, consideră expertul economic Viorel Gîrbu. „PAS a făcut mare tam-tam prin această abordare populistă de a crește plățile sociale. Prin aceste măsuri PAS a contribuit la creștere inflaționistă, a pierdut controlul asupra economiei și, în final, s-a pomenit în situația în care nici măcar un ritm ordinar de plată a prestațiilor sociale nu mai poate fi menținut”, explică economistul într-un comentariu pentru Vocea Basarabiei.
„Inițial a fost o mișcare populistă puternică, iar într-un final, cel mai elocvent exemplu despre cât de nocive sunt abordările populiste e că nici măcar un standard minim nu poate fi menținut în continuare și PAS caută soluții. Pe moment, oferă o creștere, o indexare a pensiilor de doar 14,1% și promite o eventuală creștere suplimentară pe durata anului viitor, dacă vor fi resurse suplimentare”, adaugă Viorel Gîrbu.
Potrivit legislației, indexarea pensiilor pentru anul 2023 ar trebui să aibă loc la valoarea inflației înregistrată la finalul anului 2022, adică de cel puțin 30%. Ministrul finanțelor Dumitru Budianschi a anunțat însă că nu există bani decât pentru o indexare cu 14,1%, prevăzută în bugetul pentru anul viitor.
Analizând politica bugetară a guvernului, economistul Viorel Gîrbu remarcă o schimbare de accente. Dacă în acest an, guvernul s-a concentrat mai ales pe plăți sociale și compensații pentru a combate criza prețurilor, în 2023 guvernarea vrea să crească salariile bugetarilor. „PAS încearcă să se concentreze pe o majorare mai rapidă a salariilor în detrimentul deja a plăților sociale. Cumva foarte dezechilibrat acționează acest partid politic. Nu era cazul să se pună o presiune atât de mare prin intervenții în domeniu social în anul curent. Trebuia să se vină cu o abordare echilibrată atât pe plăți sociale, cât și pe cele salariale”, crede expertul.
Bugetul pentru 2023 prevede o majorare lunară cu 1.300 de lei a salariilor tuturor angajaților din sectorul bugetar. „Am decis să facem această creștere egală pentru toți pentru ca să primească procentual mai mult cei care au salarii mai mici”, a precizat șefa cabinetului de miniștri Natalia Gavrilița. „Creșterea pentru toți este de aproximativ 14%. Dar cei cu salarii mai mici cum ar fi un bucătar, spre exemplu, care are un salariu brut de 4.169 de lei va primi 5.469 de lei, de la 1 ianuarie 2023, ceea ce reprezintă o majorare de 30%. Un asistent medical care are un salariu brut de 8.776 de lei va primi 10.076 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de aproape 15%. Un învățător care are un salariu brut de 8.787 de lei va primi 10.087 de lei, din nou o majorare de aproape 15%”, a explicat premierul.
Potrivit economistului Veaceslav Ioniță de la Institutul Viitorul, în contextul multiplelor crize și a unui deficit bugetar fără precent, politica guvernului pentru anul viitor este de a crește veniturile mai ales ale celor mai nevoiași.
„Salariul bugetarilor trebuie să fie majorat cel puțin comparativ cu creșterea din sectorul real care în acest an va fi nominal de circa 16%. Guvernul nu are bani să majoreze tuturor și a decis să facă o majorare diferențiată axată mai ales pe cei cu salarii foarte mici. Astfel, pentru cei mai prost plătiți bugetari majorarea va fi peste sau la nivelul ratei inflației de 30-40%. Iar pentru cei mai bine plătiți bugetari majorarea poate fi la nivelul de 1-2%”, explică economistul.
„Această majorare inechitabilă prin mecanismul unei sume fixe este un instrument care se aplică în situații de criză și lipsă de bani. Le dai la toți, dar mai ales celor nevoiași, aceasta este politica guvernului pentru anul viitor”, precizează Veaceslav Ioniță.
Potrivit lui, același principiu s-a aplicat și în cazul indexării pensiilor la o valoare sub cea a inflației. „Majorarea tuturor pensiilor va fi minimă de 14,1%, dar va fi completată de alte plăți sociale ale guvernului, inclusiv compensații pentru facturi. Guvernul încearcă să ofere resurse mai direcționat și cu bani puțini să echilibreze sistemul. Astfel, veniturile reale ale pensionarilor se vor majora mai mult decât valoarea indexării de 14% din contul altor plăți sociale oferite pensionarilor”, precizează Ioniță. „Toate plățile sociale suplimentare ale guvernului se dau funcție de mărimea pensiilor. Respectiv, cei cu pensii mari vor beneficia de această indexare de 14%, dar de alte ajutoare în valoare mai mică decât cei cu pensiile mai mici ai căror venituri s-ar putea majora cu 25% sau 30%”, adaugă Veaceslav Ioniță.
